facebook.com/ipismoldova

„Dependența energetică de Rusia a fost redusă practic la zero”. Kulminski explică de ce sancțiunile asupra Lukoil nu ne vor afecta

Ultimul pachet de sancțiuni al Statelor Unite, care vizează companiile ruse Rosneft și Lukoil, inclusiv filialele acestora, reprezintă un pas semnificativ pentru susținerea păcii și securității regionale. În același timp, impactul asupra Moldovei va fi neglijabil, datorită succesului politicii țării de reducere aproape totală a dependenței energetice de Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, în emisiunea „realpolitik” de la NewsMaker.

„Politica pe care o desfășoară astăzi Statele Unite, „pace prin putere”, corespunde pe deplin intereselor noastre, iar noi încercăm să ne aliniem cât mai mult posibil la aceasta, pentru că, repet, pacea reprezintă astăzi pentru noi prioritatea principală”, a declarat ambasadorul.

Kulminski consideră că sancțiunile își propun să demonstreze Rusiei că așteptările ei de expansiune geopolitică și de destrămare a Ucrainei sunt „iluzorii”. Cât despre impactul sacțiunilor asupra Moldovei, diplomatul a dat asigurări că măsurile nu vor afecta semnificativ țara, datorită eforturilor de diversificare energetică desfășurate în ultimii ani.

„Până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dependența energetică a Moldovei de Rusia era aproape totală. Astăzi, această dependență a fost redusă practic la zero, atât în ceea ce privește gazul, energia electrică, cât și întreaga piață energetică”, a explicat ambasadorul.

El a recunoscut că dacă dependența ar fi rămas la nivelul din 2020, Moldova ar fi avut mari dificultăți. Cu toate acestea, strategia bine gândită de reducere a dependenței face ca sancțiunile să fie, în schimb, un factor pozitiv.

„Rusia încă nu percepe semnalul că Moldova și Ucraina nu mai vor să o vadă drept hegemon în spațiul geopolitic al țărilor lor. Sancțiunile nu vor avea un impact major asupra Moldovei, dar vor influența pozitiv eforturile de stabilizare a păcii în regiune, ceea ce este esențial pentru noi. Acest fapt reprezintă, în general, un aspect pozitiv pentru Moldova”, a adăugat Vlad Kulminski.

Autoritățile responsabile din Republica Moldova, inclusiv Ministerul Energiei, monitorizează constant piața produselor petroliere, a declarat ministrul energiei în exercițiu, Dorin Junghietu. Oficialul a subliniat că majoritatea carburanților sunt importați din România, ceea ce asigură stabilitatea aprovizionării.

„Prin urmare, nu există premise ca Republica Moldova să rămână fără carburanți — motorină, benzină etc. Prețul este influențat de cotațiile globale, iar acest aspect nu depinde de factorii interni. ANRE se va pronunța în acest sens, însă instituția actualizează prețurile practic zilnic”, a menționat Junghietu.

Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez”. Reacții după precizările Maiei Sandu privind unirea

Noile declarații ale președintei Maia Sandu privind o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, făcute în cadrul conferinței de presă din 22 ianuarie, au stârnit un val de reacții critice în spațiul public, în special din partea unioniștilor. Aceștia o acuză pe șefa statului că ar fi abandonat idealul reunirii, după ce Sandu a afirmat că ideea nu este susținută de o majoritate a cetățenilor și că autoritățile vor acționa strict în baza voinței populare, cu prioritate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții dure din partea unor politicieni și activiști unioniști.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, și unionistul Dragoș Galbur, a afirmat că șefa statului nu are un plan de reunificare și că discursul său confirmă faptul că integrarea europeană rămâne singurul obiectiv strategic promovat de actuala guvernare.

„Multă lume a încercat să mă convingă în ultimele zile că va fi abordat anume subiectul reunirii cu România. Nu are cum. Conferința de presă de azi mi-a dat dreptate. Niciun plan de reunire. Integrare europeană, creșterea economiei și consolidarea apărării Republicii Moldova. Vom face noi Unirea”, a scris Galbur într-o reacție publică.

Și ex-deputata și fosta secretară de stat în Guvernul României, Ana Guțu, a criticat modul în care subiectul Unirii a fost abordat în conferința de presă, susținând că tema a fost evitată și înlocuită cu un discurs tehnic despre integrarea europeană. În opinia sa, declarațiile Maiei Sandu au produs o dezamăgire profundă în rândul susținătorilor unirii.

Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez (Care referendum? Care Unire?!) – trebuie să ai mare talent de manipulare/eschivare ca să răspunzi la întrebările despre Unire fără să rostești cuvântul „Unire”, a declarat aceasta.

Poziții critice au fost exprimate și de reprezentanți ai societății civile. Activista Inna Virtosu a declarat că ideea Unirii este „pusă pe pauză” și utilizată mai degrabă ca instrument retoric, în timp ce problemele interne ale statului rămân nerezolvate.

Pe scurt: Unirea se amână. Direcția oficială rămâne Uniunea Europeană. Ni se prezintă o listă frumos ambalată de priorități:- politica externă orientată spre UE;- combaterea corupției, investiții în armată; protecția copiilor și adolescenților. Sună bine. Aproape impecabil. Doar că realitatea de jos nu se aliniază cu discursul de sus.Statul pare blocat între promisiuni mari și rezultate mici. Când ideea Unirii apare, e mai degrabă ca instrument retoric decât ca proiect real. Când nu mai funcționează, e pusă la sertar”, a subliniat activista.

În același timp, mai mulți jurnaliști și analiști au oferit interpretări mai nuanțate. Jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Robert Lupițu, consideră că mesajul Maiei Sandu indică o abordare strategică, în care aderarea la Uniunea Europeană este „planul A”, iar Unirea cu România ar putea deveni o opțiune alternativă, în funcție de evoluțiile politice și geopolitice.

Dacă trecem de fraza rostită fără ezitare în interviul cu jurnaliștii britanici – „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România” -, Maia Sandu a continuat și în acel interviu cu aceleași argumente prezentate astăzi. Aderarea la UE este planul A, unirea ar fi planul B. Și de aici începe jocul. Dacă UE și R. Moldova găsesc cum să accelereze aderarea, trecând peste veto-ul ungar legat de Ucraina (aflată la pachet cu Moldova), atunci planul B cade. De UE și statele membre depinde și posibil ca mesajul Maiei Sandu să fie un semnal al potențialelor evoluții”, consideră jurnalistul.

Robert Lupițu mai spune că pe măsură ce Republica Moldova nu ar reuși să finalizeze negocierile de aderare la UE până în 2028, ideea unirii cu România poate deveni, din perspectiva Chișinăului, “scurtătura” către UE.

La rândul său, jurnalistul Deutsche Welle, Vitalie Ciobanu, a apreciat că, în actualul context regional, Unirea nu mai este doar un ideal istoric, ci poate fi percepută ca o posibilă soluție de siguranță pentru Republica Moldova

„Un lider politic al unei țări mici, amenințate cu pieirea, este obligat să se gândească la soluții alternative. Astfel că Unirea, văzută ca un ideal romantic, ca un deziderat istoric care putea fi plasat pe umerii generațiilor viitoare, a devenit azi pentru moldoveni o soluție „de avarie”, o șansă de supraviețuire”, a subliniat acesta.

Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace

Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

***

Remintim că, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat la podcastul britanic „The Rest Is Politics” că ar vota „DA” în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea cu România. Oficiala a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: