foto simbol

Depozitele de gaze ale României sunt semnificativ sub media europeană și se golesc rapid

Depozitele de gaze ale României se golesc în ritm alert, comparativ cu media europeană. Este concluzia unei analize publicate de portalul economica.net. Potrivit calculelor, volumul înmagazinat s-a redus cu peste 10% timp de trei luni. În octombrie, premierul Nicolae Ciucă declarat că România ar putea vinde Moldovei cel mult cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi, capacitatea gazului stocat fiind de aproximativ 87%.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale era, în România, de 74,5% la data de 13 ianuarie potrivit statisticilor Gas Infrastructure Europe (GIE), organismul european relevant. Era al treilea cel mai mic grad de umplere din statele relevante, după cel din Slovacia (73,2%), și Ungaria (65,7%) în condițiile în care media de umplere a depozitelor la nivelul UE era de 81,88%.

Așadar, la jumătatea sezonului de extracție a gazelor, Europa se află încă peste nivelul de 80%, angajament făcut înainte de începerea sezonului rece, iar marii consumatori au niveluri relativ confortabile: Germania are 90%, Franța 80%, Italia tot în jur de 80%, etc.

România, care avea și ea înmagazinate la începutul lui noiembrie gaze la aproape 98% din capacitatea de stocare, a ajuns la sub 75%, cu 24,4 TWh înmagazinați, echivalentul a aproximativ 2,3 miliarde de metri cubi.

Situația este mult mai bună decât acum un an – la 13 ianuarie 2022 România avea umplută doar 48,4% din capacitatea de stocare, dar asta era înainte de începutul războiului din Ucraina și toate lucrurile stăteau altfel.

România este unul dintre puținii producători de gaze din Uniunea Europeană, consumul de gaze a scăzut, pe fondul restrângerii activității economice în unele sectoare (producția de îngrășăminte), așadar acest grad de umplere la jumătatea lunii ianuarie, mai ales fondul acestor temperaturi ridicate, poate fi considerat satisfăcător. Totuși, Europa se pregătește de următorul sezon de înmagazinare care, spre deosebire de acesta, înseamnă import de gaz rusesc mult mai redus, ba chiar zero pe unele piețe mari, cum ar fi Germania.

La finalul lui noiembrie, Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), avetiza că  Europa va depăşi această iarnă, dar că „următoarea iarnă va fi dificilă”, în contextul în care, tradițional, Rusia asigura 75% din tot importul Europei, iar în 2023 continentul ar putea să nu mai primească deloc gaze rusești. Acest lucru, coroborat și cu rezervele reduse de gaze (estimate atunci) rămase după trecerea acestei ierni, l-a făcut pe șeful IEA să spună că “Europa trebuie să se pregătească acum (noiembrie 2022) pentru anul viitor”.

Pe de altă parte, chiar dacă România este producător de gaze și își asigură peste trei sferturi din consum, are încă nevoie de importuri pentru umplerea depozitelor și pentru consumul de iarnă, în cazul unor temperaturi normale. Totul va depinde însă de evoluția viitoare a consumului – ultimele statistici Eurostat arată că România și-a redus consumul de gaze în perioada august-noiembrie 2022 cu 35%, față de media anilor 2017-2021 pentru această perioadă. Scăderea la nivelul UE a fost de 20%

***

Amintim că, în luna octombrie, premierul României declara că Moldova ar putea primi maximum 5 mln m3 de gaz pe zi, deși consumul este de 150 mln m3.

Mai trebuie să vedem ce cantități putem să asigurăm în perioada imediat următoare, pentru că, așa cum arată situația în depozite astăzi, avem înmagazinat peste 86%, aproximativ 87%, ceea ce înseamnă că, dacă reușim să avem semnate contracte pentru perioada de iarnă, pentru a menține echilibrul în sistem şi pentru a avea cantitățile necesare în zilele de temperaturi joase, putem să asigurăm cantitatea respectivă”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: