Ziarul „Zorile Bucovinei”

Deputat român: „Tragedia războiului devine și mai mare acum când am ajuns să avem români decedați”

Un etnic român din regiunea Cernăuți a fost omorât în timpul războiului din Ucraina. Informația a fost publicată de Ziarul „Zorile Bucovinei” și preluată de deputatul român Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Potrivit jurnaliștilor, Constantin Gherman era comandant al diviziei de asalt din cadrul unității militare A2582. Avea doar 29 de ani și era originar din Sinăuții de Jos, raionul Adâncata, regiunea Cernăuți.

„Tragedia războiului de lângă noi devine și mai mare acum când am ajuns să avem români decedați”, a menționat deputatul român Constantin Codreanu.

 

Pe 10 martie s-au împlinit 15  zile de la invazia Rusiei în Ucraina. Moscova refuză să recunoască că este un „război” și insistă că a lansat o „operațiune specială militară, pentru demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei”. Potrivit ONU, de la începutul războiului, în Ucraina au fost uciși 549 de civili, iar 957 au fost răniți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: