Flickr

Din muzeu, în loc pentru rugăciuni. Hagia Sofia de la Istanbul va fi reconvertită în moschee

Autorităţile din Turcia au început sâmbătă inspecţiile la Hagia Sofia pentru pregătirile logistice de transformare a fostului muzeu în moschee compatibilă cu rugăciunile islamice, la o zi după ce Ankara a anunţat reconversia acestui loc legendar, relatează DPA, preluat de AGERPRES.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat vineri că această clădire din secolul al şaselea este reconvertită în moschee, la scurt timp după decizia unei instanţe în acest sens.

Erdogan a spus că fosta catedrală va fi deschisă pentru credincioşii musulmani la 24 iulie pentru prima dată după 1934, când fondatorii republicii seculare au transformat-o în muzeu.

Clădirea a fost închisă pentru vizite sâmbătă, a relatat agenţia naţională de ştiri Anadolu, care a adăugat că echipe ale Ministerului Turismului au inspectat cupola şi patru minarete pentru pregătiri.

Erdogan a precizat vineri că pregătirile la clădire, unde se află unele dintre cele mai renumite simboluri şi mozaicuri creştine, vor continua chiar şi după programata deschidere.

Clădirea a fost predată Direcţiei pentru Religie, al cărei şef, Ali Erbas, a spus sâmbătă că instituţia sa a început deja pregătirile pentru ca moscheea să fie gata până la 24 iulie.

Sâmbătă, media pro-guvernamentale erau dominate de euforie religioasă şi naţionalistă, salutând o „decizie istorică”, potrivit DPA.

„Reînvierea Hagia Sofia. S-au încheiat 86 de ani de exil, durere şi dor”, a scris cotidianul Yeni Safak.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia, Grecia şi UNESCO şi-au exprimat consternarea faţă de decizia de transformare a fostului muzeu în moschee.

Turcia susţine că persoanele de toate religiile vor putea vizita în continuare acest loc, care este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: