Distincții de stat pentru 110 persoane și instituții: președinta CEC, printre beneficiari. Decretul Maiei Sandu

Șefa statului, Maia Sandu, a conferit distincții de stat cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Printre cei care au primit distincții se numără președinta Comisiei Electorale Centrale, președintele Asociației Promo-LEX, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, precum și directorul general al Societății „Transgaz”, dar și instituții de învățământ, inclusiv din Dubăsari, Bender și Chișinău. În total, cu ocazia Zilei Independenței, 110 personalități și instituții au beneficiat de distincții.

Decretul privind conferirea distincțiilor de stat a fost semnat pe 28 august.

Potrivit instituției prezidențiale, distincțiile sunt acordate cu ocazia Zilei Independenței pentru cetățeni și instituții care s-au remarcat prin activitatea desfășurată în diverse domenii, precum educație, cultură, administrație publică, apărare și securitate, stat de drept și ordine publică, mass-media și energie.

„Distincțiile au fost acordate în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite față de stat, pentru profesionalism și activitate intensă desfășurată în domenii esențiale pentru consolidarea statului de drept și dezvoltarea Republicii Moldova, pentru contribuția substanțială la promovarea valorilor culturale și naționale, precum și a imaginii și intereselor țării noastre pe plan internațional”, a adăugat Președinția.

Astfel, președinta a acordat „Ordinul Republicii” liftierei la „Spitalul de Stat” Lilia Pîrgari și profesoarei la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Mihail Berezovschi”, Asea Scorpan.

„Ordinul Onoarei” a fost acordat directorului executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, președintei Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, cetățeanului de onoare al comunei Mingir din raionul Hîncești, Iacob Lupanciuc, președintelui Asociației Promo-LEX, Ion Manole, și profesorului de la Liceul Teoretic „Orizont”, Marcel Teleucă. Acest ordin a fost oferit și pentru 9 instituții: Gimnaziului „Constantin Sucitu” din Corjova, Dubăsari; Gimnaziului Roghi din Dubăsari; Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”; Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender; Liceului Teoretic „Evrica” din Rîbnița; Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol; Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Dubăsari; Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol; și Centrului de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” din Chișinău.

„Ordinul Libertății” a fost conferit directorului general al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale „Transgaz”, Ion Sterian, și șefului Reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului în Varnița, Veaceslav Ursu.

Ordinul „Credință Patriei” clasa a II-a a fost acordat colonelului din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Nicolai Capsamun.

Totodată, șefa statului a conferit Ordinul „Credință Patriei” clasa a III-a pentru 32 de persoane. Printre acestea: veterani ai organelor afacerilor interne, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Centrului Național Anticorupție, ai Ministerului Apărării și ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

Ordinul „Muncii” clasa I a fost acordat ziaristului Gheorghe Budeanu, realizatoarei de emisiuni la Radio România Chișinău, Maria Mocanu, și Revistei „Florile Dalbe”.

Ordinul „Muncii” clasa a III-a a fost acordat pentru 5 persoane, angajați ai Serviciului Vamal și directoarei Serviciului de Evidență și Circulație a Bunurilor Culturale și Mobile Svetlana Pociumban.

Crucea „Meritul Militar” a fost conferită pentru 12 persoane, printre care angajați ai Armatei Naționale, ai Inspectoratului General de Carabinieri și ai Centrului Național Anticorupție.

Medalia „Pentru Vitejie” a fost acordată pentru 6 persoane, angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ai Centrului Național Anticorupție.

Medalia „Meritul Civic” a fost acordată pentru 13 persoane, printre care șefa Casei memoriale „Alexandru Donici” din raionul Orhei și angajați ai Serviciului Vamal, ai Inspectoratului General pentru Migrație, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Inspectoratului Control Financiar de Stat.

Medalia „Mihai Eminescu” a fost conferită unei șefe de secție la Muzeul Național al Literaturii Române.

Titlul onorific „Maestru în Artă” a fost acordat pentru 15 persoane, printre acestea un profesor, artiști plastici, un regizor și redactorul Companiei „Teleradio-Moldova”, Adelina Moșanu.

Titlul onorific „Maestru al Literaturii” a fost acordat scriitoarei și jurnalistei de investigație Olga Căpățînă.

Titlul onorific „Om Emerit” a fost oferit conferențiarului universitar la Universitatea de Stat din Moldova, Arcadii Capcelea, și prorectorului pentru activitate științifică și de creație la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Tatiana Comendant.

Titlul onorific „Artist Emerit” a fost acordat pianistei și concertmaistrului la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Livia Știrbu.

***

Republica Moldova a marcat pe 27 august cea de-a 35-a aniversare de la proclamarea Independenței.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: