Igor Țurcan

(DOC) Cât am plătit în 2022 pentru deplasările oficiale ale Maie Sandu? Președinția a publicat raportul

Administrația prezidențială de la Chișinău a publicat raportul privind cheltuielile suportate în urma deplasărilor de serviciu efectuate în străinătate de către șefa statului și membrii delegațiilor în anul 2022. 

Pe parcursul anului trecut, președinta Maia Sandu a avut 19 deplasări peste hotare. Șefa statului a avut discursuri în plenara Parlamentului European și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și a participat cu alocuțiuni la mai multe reuniuni internaționale, conferințe și evenimente publice, unde a avut și întrevederi bilaterale. De asemenea, Președinta Maia Sandu a efectuat câteva vizite bilaterale, la invitația omologilor săi și a altor oficiali de rang înalt din țările gazdă.

Cheltuielile administrației prezidențiale pentru vizitele externe efectuate în anul 2022 au constituit 514.403,43 de lei, mai puțin de jumătate din suma de 1.052.700 de lei, alocată din bugetul Președinției pentru anul trecut. Pentru anul 2023, suma alocată pentru vizite în străinătate este de 700.000 de lei.

În anii anteriori, pentru deplasările de serviciu efectuate în străinătate, Administrația Președintelui Republicii Moldova a cheltuit următoarele sume:

2021 – 534.442,51 lei din 1.414.000 lei alocați;

2020 – 632.692 lei din 1.000.000 de lei alocați (fosta administrație);

2019 – 1.845.451,8 lei din 2.100.000 de lei alocați.

Potrivit rapoartelor, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022, cea mai scumpă deplasare a fost cea de la München, Germania, în scopul participării la Conferința de Securitate, care s-a desfășurat în luna februarie. Aceasta a costat 34,3 mii lei: diurnă – 8.4 mii lei, cazare – 9.3 mii lei, bilete avia – 16.6 mii lei. Șefa statului  fost însoțită de către Cristina Gherasimov – Secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2022, cea mai scumpă a fost deplasarea la Paris în luna noiembrie: 77.1 mii lei. Atunci, Maia Sandu a fost însoțită de către Ecaterina Casinge – șef al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova. și Dumitru Goncear – specialist principal al Direcției informare și comunicare cu mass-media. Deplasarea a avut drept scop participarea la Conferința Platformei Internaționale de Sprijin pentru Republica Moldova.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: