Igor Țurcan

(DOC) Cât am plătit în 2022 pentru deplasările oficiale ale Maie Sandu? Președinția a publicat raportul

Administrația prezidențială de la Chișinău a publicat raportul privind cheltuielile suportate în urma deplasărilor de serviciu efectuate în străinătate de către șefa statului și membrii delegațiilor în anul 2022. 

Pe parcursul anului trecut, președinta Maia Sandu a avut 19 deplasări peste hotare. Șefa statului a avut discursuri în plenara Parlamentului European și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și a participat cu alocuțiuni la mai multe reuniuni internaționale, conferințe și evenimente publice, unde a avut și întrevederi bilaterale. De asemenea, Președinta Maia Sandu a efectuat câteva vizite bilaterale, la invitația omologilor săi și a altor oficiali de rang înalt din țările gazdă.

Cheltuielile administrației prezidențiale pentru vizitele externe efectuate în anul 2022 au constituit 514.403,43 de lei, mai puțin de jumătate din suma de 1.052.700 de lei, alocată din bugetul Președinției pentru anul trecut. Pentru anul 2023, suma alocată pentru vizite în străinătate este de 700.000 de lei.

În anii anteriori, pentru deplasările de serviciu efectuate în străinătate, Administrația Președintelui Republicii Moldova a cheltuit următoarele sume:

2021 – 534.442,51 lei din 1.414.000 lei alocați;

2020 – 632.692 lei din 1.000.000 de lei alocați (fosta administrație);

2019 – 1.845.451,8 lei din 2.100.000 de lei alocați.

Potrivit rapoartelor, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022, cea mai scumpă deplasare a fost cea de la München, Germania, în scopul participării la Conferința de Securitate, care s-a desfășurat în luna februarie. Aceasta a costat 34,3 mii lei: diurnă – 8.4 mii lei, cazare – 9.3 mii lei, bilete avia – 16.6 mii lei. Șefa statului  fost însoțită de către Cristina Gherasimov – Secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2022, cea mai scumpă a fost deplasarea la Paris în luna noiembrie: 77.1 mii lei. Atunci, Maia Sandu a fost însoțită de către Ecaterina Casinge – șef al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova. și Dumitru Goncear – specialist principal al Direcției informare și comunicare cu mass-media. Deplasarea a avut drept scop participarea la Conferința Platformei Internaționale de Sprijin pentru Republica Moldova.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

golosarmenii.am

Moscova, nemulțumită de apropierea Armeniei de UE, își recheamă ambasadorul de la Erevan pentru „consultări”

Ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Copîrchin, a fost rechemat la Moscova pentru consultări cu privire la „pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția apropierii de Uniunea Europeană, care afectează cooperarea în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA)”. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus de Externe, astăzi, 30 mai. Instituția nu a oferit alte detalii, notează Meduza.

Rechemarea unui ambasador pentru consultări este una dintre modalitățile prin care un stat își exprimă nemulțumirea în plan diplomatic. Măsura are rolul de a semnala o răcire a relațiilor bilaterale, deoarece, în absența ambasadorului, reprezentarea diplomatică este asigurată de un însărcinat cu afaceri interimar, ale cărui atribuții sunt mai limitate.

Precizăm că, în ultimii ani, Armenia s-a apropiat tot mai mult de Uniunea Europeană, ceea ce a tensionat relațiile cu Rusia. Moscova critică frecvent conducerea de la Erevan și, în special, pe premierul Nikol Pașinian.

Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe fondul apropierii alegerilor parlamentare armene, care vor fi organizate pe 7 iunie. Partidul „Contractul Civic”, condus de Pașinian, se află pe primul loc în intențiile de vot, conform sondajelor.

În mai, oficiali ruși au avertizat că Rusia ar putea opri livrările preferențiale de petrol și gaze către Armenia. În același timp, Rosselkhoznadzor a interzis, în decurs de câteva zile și invocând motive sanitare și fitosanitare, importul în Rusia al mai multor produse armenești, inclusiv flori, legume, căpșuni și apa minerală „Jermuk”.

Totodată, pe 29 mai, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au semnat o declarație comună prin care au cerut organizarea, în cel mai scurt timp, a unui referendum în Armenia privind aderarea la Uniunea Europeană sau menținerea statutului de membru al Uniunii Economice Eurasiatice. Potrivit semnatarilor, pregătirile Erevanului pentru aderarea la UE generează „riscuri semnificative pentru securitatea economică” a statelor membre ale UEEA.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: