moldova.md

DOC În Moldova ar urma să fie instituite două zile comemorative noi – pe 14 martie și pe 19 iunie

În Republica Moldova ar urma să fie instituite două zile comemorative noi – pe 14 martie și pe 19 iunie, pentru a-i comemora pe cei căzuți în 1992 pe platoul de luptă de la Coșnița și de la Varnița-Tighina. În acest sens, deputați ai Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) au înaintat Parlamentului o inițiativă legislativă. 

Deputații Artemie Cătănoi, Boris Marcoci și Roman Roșca au înaintat cu titlu de inițiativă legislativă un proiect de hotărâre pentru modificarea punctului 1 din Hotărârea Parlamentului nr.433/1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă în Republica Moldova.

Se propune ca pe 14 martie să fie Ziua comemorării celor căzuți în conflictul armat din anul 1992 pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, pe platoul de luptă de la Coșnița și pe 19 iunie – Ziua comemorării celor căzuți în conflictul armat din anul 1992 pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, pe platoul de luptă de la Varnița-Tighina.

În aceste zile, potrivit deputaților, la nivel național și local, autoritățile publice centrale și locale, împreună cu participarea organizațiilor neguvernamentale, vor organiza activități comemorative și cultural-educative consacrate eroilor căzuți în războiul de pe Nistru din 1992.

„Conform datelor statistice, în conflictul armat de pe Nistru din 1992 au participat aproximativ 30 000 de persoane. Numărul total de decedați a fost estimat la peste 300 de morți, iar alți 3 500 au fost răniți. (…) Zeci de persoane sunt date dispărute până astăzi”, se arată în textul inițiativei legislative.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Nu știu care-i scandalul”. Prima reacție a președintelui României după dezvăluirile Recorder despre șeful SPP, Lucian Pahonțu

Aflat pe 27 august la Chișinău, președintele român, Nicușor Dan, a comentat investigația Recorder despre șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) din România, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a declarat că orice persoană care a participat la reprimarea Revoluției din 1989 sau a Mineriadei din 1990 „din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român”. „Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a adăugat președintele României. Declarațiile vin după publicarea unei investigații privind trecutul lui Lucian Pahonțu și prezența sa în structurile de represiune în timpul evenimentelor din decembrie 1989 și iunie 1990.

La finalul vizitei în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Independenței, Nicușor Dan a susținut declarații de presă, în cadrul cărora a fost întrebat dacă va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării și dacă va solicita schimbarea lui Pahonțu în urma dezvăluirilor Recorder.

„Este o ședință planificată a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe 7 septembrie, dar nu are legătură cu acest caz. (…) Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, este o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul acesta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reușit să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente. (…) Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a răspuns Nicușor Dan.

Ulterior, el a spus că, anterior, a făcut o evaluare a Serviciului de Protecție și Pază. „Se pare că Serviciul acesta funcționează. (…) Mi se pare că e un Serviciu profesionist. (…) O evaluare managerială n-am făcut special pentru domnul Pahonțu, pentru că sunt multe alte restanțe, mult mai importante”, a menționat Nicușor Dan.

Întrebat dacă în contextul scandalului se impune o evaluare, președintele României a răspuns: „Nu știu care-i scandalul. Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul”.

***

Pe 26 august, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”.

Pe 28 august, după declarațiile lui Nicușor Dan că „domnul Pahonțu nu e în această situație”, Recorder a precizat că „domnul Pahonțu este în această situație”. Publicația a menționat că a publicat o declarație olografă a lui Lucian Pahonțu, aflată în Dosarul Revoluției, în care acesta scrie că a fost prezent în seara de 21 decembrie 1989 pe strada 13 Decembrie (actuala Ion Câmpineanu) din București, ca parte a dispozitivului comandat de locotenent-colonelul Ion Alecu, de la UM 0305 (Trupe de Securitate). Dispozitivul se afla lângă baricada de la Intercontinental, unde în acea noapte au murit 48 de oameni. Declarația a fost dată în fața procurorilor militari și, potrivit Recorder, nu a fost negată de actualul șef al SPP. Publicația a mai prezentat două declarații olografe ale colegilor săi de dispozitiv, care confirmă prezența lui Pahonțu la baricadă. De asemenea, ofițerul Radu Grigoraș, un alt coleg de unitate, a confirmat telefonic prezența acestuia la represiunea din noaptea de 21 decembrie 1989.

Totodată, Recorder susține că a publicat fragmente din declarația dată în Dosarul Mineriadei din iunie 1990 de ofițerul Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu. Grigoraș scrie că actualul șef al SPP a participat din postura de locotenent în Trupele de Pază și Ordine (TPO) la incidentele din Piața Universității. Contactat de Recorder, Radu Grigoraș a confirmat declarația dată în fața procurorilor și a detaliat spunând că Lucian Pahonțu a participat la curățarea Pieței Universității de protestatari în dimineața de 13 iunie 1990, când cei aflați în zonă au fost loviți cu bastoanele și băgați în dube.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: