radiochisinau.md

DOC Incendii în regiunea Cernobîl. Care este nivelul radioactiv în R. Moldova?

După ce presa din Ucraina a scris, pe 18 mai, despre cel mai mare incendiu de la începutul acestui an în zona stației de la Cernobîl, autoritățile din România și Republica Moldova reacționează. Administrația Națională de Meteorologie din România transmite că un nor de fum din zona Cernobîl se deplasează către sud, respectiv spre sud-vestul Ucrainei – zona Odessa și nordul Mării Negre. De cealaltă parte, autoritățile R. Moldova spun că toți parametrii radiologici sunt în limitele fluctuației radiației naturale de fond. 

Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice din Republica Moldova (ANRANR) a venit astăzi cu o declarație cu privire la situația radiologică

„În baza evaluării informației online, ANRANR informează că toți parametrii radiologici sunt în limitele fluctuației radiației naturale de fond. Astfel, conform informației parvenite de la sistemele automate de monitorizare a fondului radiologic gama de tipul ”MIRA”, valorile debitului dozei ambientale gama pentru perioada 19-20 mai a.c. pentru teritoriul Republicii Moldova s-au încadrat în limitele caracteristice de fond și se cuprind între 10,0 -13,5 microRoentgen/oră”, comunică reprezentanții Agenției.

Totodată se declară că în baza informației disponibile nu sunt constatate depășiri ale valorilor stabilite (25,0 microRoentgen/oră).

Pe 19 mai, Administrația Națională de Meteorologie din România transmitea că un nor de fum din zona Cernobîl se deplasează către sud, respectiv spre sud-vestul Ucrainei – zona Odessa și nordul Mării Negre.

„Având în vedere simulările modelelor numerice rulate în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie privind deplasarea norului de fum din zona Cernobîl, Ucraina, pe parcursul acestei zile (19 mai), se apreciază că direcția dominantă a vântului va fi dinspre nord-nord-vest către sud-sud-vest, astfel că tendința de evoluție a norului de fum va fi de deplasare către sud, respectiv spre sud-vestul Ucrainei – zona Odessa și nordul Mării Negre. Vântul va sufla în general moderat, cu viteze la rafală de până la 40…45 km/h”, informa instituția română.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: