Andrei Mardari / NewsMaker

DOC Lecții online sau lucru de la distanță – printre măsurile propuse de Guvern pentru reducerea consumului de energie electrică și gaze naturale

Organizarea procesului de învățământ și de lucru de la distanță sau sistarea iluminatului stradal pe timp de noapte – sunt doar câteva dintre măsurile propuse de Guvern  în vederea reducerii și atenuării impactului în caz de limitare a furnizării gazelor naturale. Un proiect în acest sens, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a fost supus consultărilor publice.

Potrivit proiectului, Republica Moldova este dependentă de importurile de gaze naturale, practic 100% fiind livrate de compania rusă SAP „Gazprom”. În același timp, conform sursei citate, Republica Moldova nu dispune de capacități de stocare a gazelor naturale, or, la moment, acestea pot fi stocate doar în statele vecine sau în alte țări care dispun de complexe de stocare.

Deși în prezent există un contract de furnizare a gazelor naturale pe un termen de cinci ani între SA „Moldovagaz” și SAP „Gazprom”, autoritățile declară că în continuare persistă riscul privind rezilierea unilaterală a Contractului din cauza neexecutării auditului datoriilor financiare.

„Astfel există riscul ca în orice moment livrările de gaze naturale să fie limitate sau sistate. Totodată, există riscul lipsei unor surse (alternative) sigure și competitive de import a gazelor naturale, în sensul achiziționării acestora la prețuri rezonabile și transportul lor către Republica Moldova”, se arată în documentul citat.

Considerând riscurile existente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică și gaze naturale, Guvernul vine cu o serie de măsuri  de prevenire și atenuare a impactului asupra prețurilor și securității aprovizionării cu resurse energetice a Republicii Moldova în caz de limitare a furnizării gazelor naturale.

Astfel, Executivul propune sistarea iluminatului stradal pe timp de noapte, după ora 23:00. Totodată, Cabinetul de miniștri propune optimizarea programului de lucru în schimburi de lucru de acasă sau cu program redus de activitate. În noul an școlar ar putea deveni o realitate și studiile de la distanță, or organizarea procesului de învățământ la distanță/on-line pentru instituțiile de învățământ se numără, la fel, printre măsurile propuse. Autoritățile spune că elevii ar trebui să învețe de la distanță cel puțin 10 zile pe lună.

Trecerea consumatorilor întreruptibili, în termeni cât mai restrânși la producerea energiei electrice și termice din surse alternative de combustibil sau reconectarea și utilizarea în cadrul instituțiilor publice a cazanelor care funcționează pe biomasă, în mod exclusiv – sunt alte măsuri propuse de Guvern.

Între timp, Guvernul propune limitarea, la maxim, a temperaturii interioare în afara programului de lucru și în week-end și limitarea temperaturii interioare la 19 grade Celsius în cadrul hotelor, restaurantelor, clădirilor comerciale, publice sau gospodăriile casnice.

În proiectul elaborat, Ministerul Infrastructurii obligă Ministerul Mediului să întreprindă măsurilor de asigurare a necesarului de masă lemnoasă și cărbune pentru sezonul de încălzire 2022-2023 pentru toată populația care utilizează aceste surse alternative de încălzire. MIDR îi cere Ministerului Mediului să monitorizeze și să ia măsuri în vederea menținerii unui preț rezonabil de comercializare a masei lemnoase și a cărbunelui.

Autoritățile estimează, în raportul prezentat, o creștere a consumului de lemne și cărbune de aproximativ 1,5 ori, în contextul creșterii prețului la gaz. Conform datelor prezentate de către organele locale de specialitate în domeniul învățământului, din totalul de 2 672 de instituții, 405 sunt conectate la rețeaua termică centralizată, 1481 – dispun de centrale termice pe gaze, 687 – dispun de centrale termice cu combustibil solid și 116 instituții de învățământ general sunt cu încălzite de la sobe.

Precizăm că Agenția Națională de Reglementare în Energetică se va întruni pe 4 august în ședință pentru a examina noile prețuri la gazele naturale. Se întâmplă după ce șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a anunțat că Republica Moldova va achita pentru gazul rusesc, în luna august, cu aproape 500 de dolari mai mult decât a achitat în luna iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: