Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, 16 septembrie, ca Canada să devină „membru asociat” al Uniunii Europene – primul în istoria blocului comunitar. Anunțul a fost făcut în cadrul discursului său anual privind starea Uniunii Europene, susținut în fața Parlamentului European, în prezența premierului canadian Mark Carney.
„Aș dori să lucrăm împreună pentru a deschide calea ca Canada să devină primul membru asociat al UE”, a declarat Ursula von der Leyen, relatează Politico.
Șefa Comisiei Europene a anunțat, de asemenea, o nouă „Alianță pentru viitor”, construită pe baza acordului comercial dintre UE și Canada (CETA), care ar urma să creeze „un spațiu comun de prosperitate și securitate economică”.
Acordul CETA, încheiat în urmă cu nouă ani, nu a fost însă ratificat până acum de parlamentele naționale și regionale din 10 state membre ale UE.
Inițiativa vine în contextul în care Bruxelles-ul și Ottawa încearcă să își consolideze relațiile, în timp ce ambele se confruntă cu efectele unui costisitor război comercial cu SUA. Ursula von der Leyen a subliniat însă că noul parteneriat „nu este îndreptat împotriva nimănui”.
Planurile anunțate de președinta Comisiei Europene sunt încă puțin detaliate, însă acestea vizează cooperarea în domeniul producției inteligente, crearea unei alianțe tehnologice și integrarea industriilor de apărare.
„Vom transforma Arctica într-un proiect comun emblematic. Vom colabora în domeniul energiei, al mineralelor critice și al bateriilor. În ceea ce privește inteligența artificială, tehnologia cuantică, securitatea cibernetică și securitatea economică”, a mai spus von der Leyen.
Premierul canadian Mark Carney urmează să se adreseze joi, 17 septembrie, Parlamentului European.
Canada și Uniunea Europeană vor organiza un summit la sfârșitul lunii octombrie, la Montreal. Cele două părți își propun, de asemenea, să ajungă până la sfârșitul anului la un acord privind comerțul digital.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs
În Rusia au început, pe 18 septembrie, alegerile pentru Duma de Stat. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse de la declanșarea invaziei la scară largă în Ucrainei, în februarie 2022. Scrutinul, organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate, se va încheia pe 20 septembrie.
Cetățenii ruși urmează să aleagă 450 de deputați. Jumătate dintre aceștia vor fi desemnați în circumscripții uninominale, în care alegătorii votează pentru un candidat concret. Celelalte 225 de mandate vor fi repartizate pe liste de partid.
Niciunul dintre cele 10 partide înscrise în cursa electorală nu a condamnat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Partidul liberal „Iabloko”, care s-a pronunțat constant împotriva războiului, a fost admis inițial în cursă, dar ulterior a fost exclus de Curtea Supremă a Rusiei din motive pe care formațiunea le consideră formale și motivate politic. Câțiva reprezentanți ai partidului participă totuși în circumscripții uninominale, scrie DW.
Scrutinul a fost extins și în Crimeea, precum și în alte regiuni ucrainene ocupate de Rusia. Militarii implicați în război și locuitorii acestor teritorii au putut vota anticipat, de la sfârșitul lunii august până pe 17 septembrie. Ucraina a declarat alegerile organizate în teritoriile ocupate ilegale, iar rezultatele acestora – nule.
Observatorii susțin că rezultatele votării din aceste regiuni vor fi practic imposibil de verificat. Autoritățile ruse nu au publicat date despre componența comisiilor electorale regionale și nici adresele secțiilor de votare. Totodată, nu a fost asigurată supravegherea video publică, iar utilizarea urnelor mobile a fost permisă.
Potrivit DW, înaintea scrutinului, surse, inclusiv media, apropiate puterii de la Moscova au început să distribuie înregistrări în care se sugerează că eventualele imagini cu fraude electorale sau introducerea mai multor buletine în urne ar putea fi generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Secții de votare în Republica Moldova
Pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova a fost autorizată o singură secție de votare. Aceasta se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău și a fost coordonată cu autoritățile moldovene.
Moscova și-a anunțat intenția de a deschide însă încă 16 secții de votare în regiunea transnistreană, controlată de administrația nerecunoscută de la Tiraspol. Informațiile privind numărul acestora sunt însă contradictorii: pe site-ul așa-numitei comisii electorale de la Tiraspol sunt publicate 15 adrese, în timp ce liderul nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat, pe 17 septembrie, că în stânga Nistrului vor fi deschise 17 secții.
Ministerul Afacerilor Externe și Biroul politici de reintegrare de la Chișinău au declarat în repetate rânduri că deschiderea secțiilor fără acordul autorităților constituționale este inacceptabilă și reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au protestat oficial față de intenția Moscovei.
Lista și adresele secțiilor de votare care urmează a fi deschise în regiunea transnistreană, conform site-ului pretinsei comisii electorale de la Tiraspol:
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
