Octavian Iachimovschi este noul adjunct interimar al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție. Candidatura sa a fost aprobată în cadrul ședinței Consiliului Suprem al Procurorilor (CSP) din 15 martie.
Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat în cadrul ședinței că nu poate participa la examinarea acestei întrebări, întrucât, pe când era încă avocat, a participat la dosare în care Iachimovschi era procuror.
Noul adjunct interimar al șefului Administrației Prezidențiale este cunoscut pentru că a condus echipa de anchetă în cazul furtului miliardului, dar a părăsit această funcție în septembrie anul trecut.
Potrivit declarației de avere depusă la Autoritatea Națională de Integritate, Iachimovschi a obținut, pentru anul 2021, un salariu de peste 340 de mii de lei de la PA și peste 78 de mii de lei de la Institutului Național al Justiției.
Procurorul deține din anul 2020 o casă de locuit de 100,8 mp, cu valoarea de 995 643 lei, și un apartament de 49,2 mp, procurat în 2021 cu 769 320 lei.
Familia sa mai deține două autoturisme – un Renault Grand Scenic (2014), cumpărat în 2021 cu 6300 euro, și o Honda Civic (2009), cumpărată în 2018 cu 87 700 lei.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
