Politică

Dodon vrea să atace decretul prezidențial prin care Recean și Popescu au fost numiți emisari speciali la Curtea Constituțională

Dumitru Petruleac
| 15 decembrie, 2025
18:14

Liderul Partidului Socialiștilor din Moldova și fostul președinte al țării, Igor Dodon, pregătește o sesizare la Curtea Constituțională pentru a contesta decretul prezidențial de numire a „emisarilor speciali”. Dodon susține că decretele prin care Dorin Recean și Nicu Popescu au fost numiți în aceste funcții nu ar avea temei constituțional și riscă să încalce principiile statului de drept și separației puterilor. Liderul socialist face apel către opoziție să susțină și să se alăture inițiativei sale.

„Într-un stat de drept, scopul nu justifică încălcarea Constituției, indiferent de bunele intenții declarate. Dar se pare că nici bune intenții nu stau la origine, ci interesele private ale unui grup cocoțat la conducerea țării, care vrea să își consolideze controlul politic asupra tuturor instituțiilor statului și vrea să își permanentizeze guvernarea, sfidând direct și brutal principiile democrației și ale statului de drept”, a spus acesta.

Fostul șef al statului susține că această funcție nu ar avea bază legală, deoarece „nu există funcția de „emisar”, ori reglemntat de vreo lege.

„Funcția a fost creată doar printr-un regulament intern al Aparatului Președintelui, deși regulamentele NU pot crea funcții noi – asta se face doar prin lege, votată de Parlament. Atribuții cu impact constituțional. „Emisarul” reprezintă Președintele în țară și peste hotare, cooperează cu instituții de securitate, promovează imaginea statului, atrage finanțări și expertiză internațională. Aceste atribuții țin de politica externă, securitate și executiv, domenii strict reglementate de Constituție. Totodată, „emisarii” nu depun jurământ de credință țării”, potrivit lui Dodon.

Potrivit liderului socialist, proiectul de sesizare la Curtea Constituțională a fost elaborat de juriști și experți în drept constituțional și a fost transmis și altor colegi din opoziție. Dodon a invitat societatea, specialiștii și experții să analizeze argumentele invocate.

Amintim că săptămâna trecută, PSRM a anunțat că este gata să inițieze procedura de impeachment împotriva președintei Maia Sandu, deși a recunoscut că nu dispune de suficiente voturi pentru a o demite. S-a întâmplat, după ce șefa statului a semnat decretele prin care i-a numit pe fostul premier Dorin Recean și pe ex-ministrul de externe Nicu Popescu în funcția de emisari speciali. Liderul PSRM Igor Dodon, susține că aceste numiri, prin decret prezidențial, reprezintă un „pas anticonstituțional”.

Președinția Republicii Moldova a negat public acuzațiile lansate de fostul președinte al țării. Instituția prezidențială a precizat că „își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu Regulamentul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, document public care poate fi consultat pe site-ul instituției”.

***

Reamintim că fostul premier Dorin Recean a fost numit, pe 10 decembrie, în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Anterior, pe 31 octombrie, fostul ministru al Afacerilor Externe, Nicu Popescu, a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ambii au ajuns în Parlament pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), însă și-au depus mandatele la scurt timp. Atunci, Recean a anunțat că se retrage din viața politică pentru a reveni în mediul de afaceri, iar Popescu a explicat că renunță la mandat pentru a prelua funcția de emisar special.

Președinția a precizat, pe 10 decembrie, că „emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

UTM, după apariția imaginilor cu gândaci în căminul Colegiului: „Situația ne este cunoscută și vizează un caz izolat” (VIDEO)

Politică

Comisara europeană pentru Extindere și ministrul Mediului au vâslit pe Nistru. Hajder: Ploaia nu ne-a oprit (FOTO)

Externe

Armenia: 6 candidați pro-ruși la funcția de deputat, arestați cu o zi înainte de alegeri

Ana-Maria Dolghii
| 7 iunie, 2026
11:23

Șase candidați la funcția de deputat din partea blocului electoral pro-rus „Armenia Puternică” au fost arestați sâmbătă, 6 iunie – cu o zi înainte de alegerile parlamentare. Anunțul a fost făcut de Comitetul de Investigații al Armeniei, scrie ziarul „Azatutyun”.

Urmărirea penală face parte dintr-o anchetă privind oferirea de beneficii materiale alegătorilor și legalizarea unor fonduri provenite din activități ilegale. Printre cei reținuți se numără Artur Abramian, Așot Saakian, Suzan Badoian, Vahe Eghiazarian, Haik Avaghian și Vahe Tavakalian.

Cu o zi înainte, Procuratura Generală a Armeniei a înaintat Comisiei Electorale Centrale cereri de începere a urmăririi penale împotriva celor șase candidați și de aprobare a arestării lor. După ce CEC și-a dat acordul, anchetatorii au dispus măsura de arest preventiv. Investigațiile sunt în desfășurare.

Pe 6 iunie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să excludă din cursa electorală blocul „Armenia Puternică”. Președintele instituției, Vaagn Ovakimian, a declarat că nu ar exista temei legal pentru anularea înregistrării, întrucât lipsesc hotărâri judecătorești sau alte decizii oficiale în acest sens. El a precizat că solicitările de invalidare se bazează doar pe presupuneri.

Solicitarea privind excluderea „Armeniei Puternice” din alegerile parlamentare a fost depusă de partidul pro-european de opoziție „Republica”. Formațiunea susține că blocul ar fi mituit alegători în campania electorală.

Partidul „Republica” a sesizat CEC în urma unui apel făcut de prim-ministrul Nikol Pașinian în timpul dezbaterilor electorale. „Contractul Civic” – formațiunea premierului – nu a depus nicio sesizare la autoritatea electorală. Pașinian a explicat că nu a dorit să alimenteze acuzațiile potrivit cărora ar încerca să-și elimine oponenții din alegeri din frica de înfrângere.

Alegerile parlamentare din Armenia

Alegerile parlamentare din Armenia au loc astăzi, 7 iunie. Circa 2,4 milioane de armeni sunt așteptați la secțiile de votare, care s-au deschis la 08:00, ora locală, și vor activa până la 20:00.

19 partide și blocuri electorale au fost înregistrate în alegeri. Favoriții cursei electorale sunt „Contractul Civic” și blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian. Sondajele arată că formațiunea de guvernământ „Contractul Civic” conduce detașat cu circa 24% – 32% din intențiile de vot, în timp ce „Armenia Puternică” se situează pe locul doi, având sprijinul a aproximativ 6-11% din electorat, conform Reuters.

Alegeri parlamentare se desfășoară pe fondul tensiunilor dintre Erevan și Moscova, generate de apropierea Armeniei de Uniunea Europeană. Experții numesc scrutinul „istoric” și susțin că acesta va determina vectorul extern al țării în următorii ani. „Contractul Civic” intenționează să înceapă procesul de aderare la UE, în timp ce „Armenia Puternică” pledează pentru cooperare strânsă cu Rusia.

The Insider a publicat, în mai, o investigație jurnalistică privind încercările Kremlinului de a influența alegerile din parlamentare din Armenia. Potrivit materialului, coordonarea dosarului armean în administrația prezidențială rusă ar fi realizată de o structură creată recent, care este condusă de Vadim Titov. În Armenia ar activa reprezentanți ai serviciilor SVR, GRU și FSB, iar unul dintre obiectivele Moscovei ar fi fost sprijinirea forțelor politice pro-ruse înaintea alegerilor.

Investigația jurnalistică mai susține că blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian, ar fi văzută de Kremlin ca un instrument politic împotriva premierului Nikol Pașinian, care după războiul din Nagorno-Karabah a orientat politica externă a Armeniei către Occident. Totodată, Karapetian, proprietarul grupului „Tashir”, ar fi intenționat să candideze la funcția de prim-ministru în cazul unui succes electoral al blocului.