Dodon, după criticile privind revenirea la gazul rusesc: La o anumită etapă, și Grosu va spune că trebuie să discutăm cu Rusia

Liderul PSRM, Igor Dodon, a reacționat la criticile lansate de președintele Parlamentului, Igor Grosu, după declarațiile făcute la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, unde a cerut reluarea dialogului cu Federația Rusă și revenirea la gazul rusesc. Dodon susține că, mai devreme sau mai târziu, și guvernarea de la Chișinău vor fi nevoite să discute cu Moscova.

„Colegii de la guvernare trebuie să înțeleagă că lucrurile se schimbă și să ia exemplu de la unii lideri europeni care vorbesc din ce în ce mai des că trebuie să începem discuțiile cu Federația Rusă”, a declarat Dodon pentru NewsMaker.

Liderul socialist consideră că relațiile cu Rusia ar trebui abordate din perspectiva intereselor economice și energetice ale Republicii Moldova, nu a celor geopolitice.

„Noi trebuie să discutăm cu fiecare din punct de vedere al interesului economic, nu geopolitic. Înțelegem că avem război în Ucraina, înțelegem că Rusia este în război Ucraina cu Rusia. Asta este groaznic. Dar avem interese economice-energetice atât în Est, cât și în Vest. Eu sunt ferm convins că, la o anumită etapă, nu știu cât va dura – câteva săptămâni, câteva luni – și colegii de la guvernare – și domnul Grosu, și alții – vor spune că trebuie să discutăm cu Federația Rusă”, a mai declarat Igor Dodon.

Amintim, liderul fracțiunii PSRM, fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a cerut pe 3 iunie, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, renunțarea la sancțiunile adoptate de autoritățile moldovene împotriva Rusiei. Dodon consideră că aceasta este „prima condiție pentru reluarea dialogului cu Rusia”. Printre celelalte propuneri ale sale se numără reluarea negocierilor cu Gazprom, revenirea la platformele CSI și UEEA și deschiderea curselor aeriene directe cu Moscova. La forum, alături de Dodon, a participat și deputatul Vasile Tarlev, ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, și lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună.

Guvernul de la Chișinău a respins propunerile, calificându-le drept „regretabile”. Executivul a reamintit, într-o reacție pentru NewsMaker, că dependența de un singur furnizor de energie a fost folosită ca instrument de presiune împotriva Moldovei: „Este regretabil că unii politicieni continuă să promoveze idei care au făcut Republica Moldova vulnerabilă ani la rând”.

La rândul său, Igor Grosu a criticat declarațiile făcute de Igor Dodon la Sankt Petersburg. Într-o reacție pentru NewsMaker, speakerul a calificat poziția fostului șef al statului drept „jalnică”. „Un comportament de o persoană obedientă, ca să nu spun mai urât, față de un regim totalitar, criminal, care comite atrocități în fiecare zi în statul vecin, Ucraina”, mai declara Grosu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Votarea trebuie amânată“. Centrul de Resurse Juridice, apel către deputați privind redistribuirea competențelor PA-CNA

Votarea în lectura a doua a proiectului care prevede redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie amânată. Declarația aparține Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație neguvernamentală. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile PA să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare sunt transferate către CNA. Organizația susține, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și subliniază necesitatea unei analize suplimentare.

Potrivit Centrului, prin adoptarea acestui proiect, Procuratura Anticorupție riscă să fie restrânsă la un cerc mai îngust de subiecți, în timp ce CNA primește o competență mult extinsă asupra infracțiunilor de corupție, economico-financiare, conexe și asupra unor categorii largi de funcții publice.

Organizația a declarat că o modificare atât de mare a competențelor ar trebui precedată de o analiză ex-post clară. „Ce nu a funcționat în actuala delimitare PA–CNA, câte dosare au fost blocate, unde au apărut conflicte de competență, care au fost cauzele întârzierilor și ce soluție punctuală este necesară. În lipsa acestor date, Parlamentul riscă să voteze o schimbare structurală bazată pe afirmații generale despre eficiență, nu pe o evaluare obiectivă a impactului”, a adăugat organizația.

Centrul a mai spus că, în contextul în care „Procuratura Anticorupție este verificată prin vetting, CNA nu”, este contradictoriu ca competențele primei să fie reduse, iar competențe sporite să fie transferate către CNA, instituție care nu a trecut prin acest exercițiu.

În același timp, organizația a declarat că „CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura”. „Conducerea CNA este numită printr-un proces politic, iar instituția are o relație directă cu Parlamentul”, a adăugat Centrul de Resurse Juridice.

În același timp, potrivit Centrului, proiectul elimină restricția actuală privind posibilitatea reînnoirii mandatului directorului CNA. „Într-un model în care directorul este numit de Parlament, această modificare poate crește dependența conducerii CNA de majoritatea politică. Riscul este cu atât mai mare cu cât aceeași lege extinde semnificativ competențele CNA”, a precizat organizația.

NM by mihaelaconovali25

În continuare, Centrul a prezentat exemple de funcții care ar urma să iasă din competența Procuraturii Anticorupție și să intre în sfera de competență a CNA. Printre acestea se numără: directorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică; membrii comisiilor de evaluare externă; guvernatorul, viceguvernatorii și membrii Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei; membrii Curții de Conturi; membrii Comisiei Electorale Centrale; președintele Consiliului Concurenței; secretarii Parlamentului; personalul Aparatului Președintelui Republicii Moldova; președintele și vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate; directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat; ambasadorii; directorul Serviciului Fiscal de Stat; directorul Serviciului Vamal; directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor; directorul Agenției Servicii Publice; șeful Inspectoratului General al Poliției; șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră; șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale; primarii municipiilor Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Bender.

Potrivit organizației, „proiectul de lege nu trebuie votat în lectura a doua în forma actuală”.

„Reforma anticorupție nu poate fi construită prin diminuarea competențelor unei procuraturi specializate aflate în proces de verificare externă și prin extinderea simultană a atribuțiilor unei instituții cu garanții mai slabe de independență și cu o conducere mai expusă influenței politice. (…) Votarea proiectului în lectura a doua trebuie amânată până la prezentarea unei analize ex-post complete, bazate pe date, consultări reale și o evaluare comparativă a soluțiilor posibile”, a declarat Centrul de Resurse Juridice, menționând că și-a expediat poziția Parlamentului Republicii Moldova.

Menționăm că proiectul se regăsește pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 11 iunie.

***

Amintim că proiectul a fost votat în prima lectură la 21 mai 2026 de 57 de deputați.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Justiției, prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție. Astfel, CNA va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară și va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. În același timp, Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt, ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: