Privesc.eu

Dodon și „Renaștere”, indignați că Ucraina nu mai recunoaște existența „limbii moldovenești”: „Au refuzat identitatea moldovenilor”

Decizia autorităților ucrainene prin care se recunoște că limba vorbită de minoritatea română din Ucraina este româna, ci nu așa-zisa „moldovenească”, a stârnit nemulțumirea secretarului executiv al Partidului Socialiștilor (PSRM) Igor Dodon și Partidului „Renaștere”, afiliat fugarului Ilan Șor. În acest context, Igor Dodon și formațiunea „Renaștere” au declarat că prin această decizie, autoritățile de la Kiev ar fi încălcat identitatea „moldovenilor din Ucraina”.

„Renaștere”: „O încălcare directă a dreptului nostru la propria identitate”

Pe 19 octombrie, Partidul „Renaștere” a publicat o declarație în care a criticat dur recunoașterea românii drept limbă vorbită de minoritatea română din țara Ucraina.

„”Bunii noștri vecini”, Ucraina, au emis deja o declarație oficială că vor considera oficial limba moldovenească ca fiind limba română. În cadrul unei conferințe de presă comune cu șeful cabinetului de miniștri ucrainean, Denis Șmîgal, premierul român a anunțat că limba moldovenească ar fi fost ”o invenție a Federației Ruse” și că acum „a fost ștearsă”. Președintele ucrainean a calificat drept „strategică” decizia de „radiere” a limbii moldovenești. Partidul „Renaștere” consideră că aceasta este o încălcare directă a dreptului nostru la propria identitate”, au comunicat reprezentanții formațiunii.

Totodată, „Renaștere” a făcut apel la „consolidarea” limbii ruse în Republica Moldova.

„De asemenea, suntem convinși că este necesar să consolidăm limba rusă în Moldova. Consiliul Europei a îndemnat deja Chișinăul să promoveze și să protejeze limba rusă. Partidul „Renașterii” speră că recomandările experților UE vor fi în cele din urmă luate în considerare de către autorități”, se arată în declarație.

Dodon: „Necunoaștere a propriei istorii”

La rândul său, Igor Dodon a denunțat decizia Kievului într-un comentariu pentru agenția de presă rusă pro-Kremlin TASS.

„Limba moldovenească, ca și statul moldovenesc, care are mai mult de 650 de ani, a fost, este și va fi. Afirmațiile conform cărora limba moldovenească nu a existat niciodată sunt fie o minciună deliberată, fie o dovadă de necunoaștere a propriei istorii. Cunoaștem de mult timp poziția vecinilor noștri români, dar este regretabil că vecinii noștri ucraineni au cedat presiunilor și au refuzat identitatea moldovenilor care trăiesc în Ucraina”, a spus el.

Politicianul a spus că, în această privință, autoritățile moldovenești „ar trebui să ia exemplu de la Guvernul ungar, care apără și urmărește recunoașterea drepturilor maghiarilor de pe teritoriul Ucrainei”. „Sunt sigur că viitoarea conducere a Republicii Moldova va reveni cu siguranță la această problemă fundamentală pentru identitatea moldovenească”, a declarat Dodon.

***

Amintim că, pe 18 octombrie, în timpul vizitei premierului de la București Marcel Ciolacu la Kiev, Guvernul ucrainean a adoptat o hotărâre faptul că limba vorbită de minoritatea română din Ucraina este româna, ci nu „moldoveneasca”, cum era anterior. În cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său Ucrainea Denis Șmîgal, Marcel Ciolacu i-a mulțumit pentru acestuia pentru decizia luată.

La rândul lor, autoritățile Republcii Moldova au salutat decizia Kievului. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: