În judecată au fost audiați ultimii martori ai acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate la furtul unui miliard din trei bănci moldovenești. De asemenea, au fost prezentate declarațiile a două martore care au decedat înainte de începerea procesului. NewsMaker relatează de ce una dintre ele a călătorit la Moscova și ce a dezvăluit despre schema de scoatere a miliardului un angajat al BNM.
Ședința judecătoriei sectorului Buiucani din capitală, în cadrul căreia au fost audiați ultimii martori ai acuzării, a avut loc pe 18 noiembrie. Procurorul Alexandru Cernei a informat instanța că patru martori se află în prezent în străinătate, iar două femei de pe lista martorilor acuzării au decedat, însă în dosar au rămas păstrate declarațiile pe care le-au dat în faza de urmărire penală. Procurorul a cerut citirea acestor declarații. În ciuda protestului avocaților, care au susținut că astfel li se ia posibilitatea de a efectua interogatoriul încrucișat, instanța a permis citirea materialelor.
Potrivit declarațiilor, administratorul companiilor lui Ilan Șor, Moisei Meșter, le-ar fi propus martorelor să înregistreze firme pe numele lor în schimbul ajutorului financiar. Sarcina acestor martore era să semneze documente la cererea lui Meșter. Abia în faza urmăririi penale, femeile au aflat că semnau contracte de credit pentru sume mari. Una dintre ele a povestit că, într-o zi, Meșter i-a cerut să zboare la Moscova. Acolo a fost întâmpinată, dusă la bancă, i s-au dat documente de semnat și apoi a fost dusă la aeroport pentru zborul spre Chișinău.
În ședință au fost audiate și declarațiile unui angajat al Băncii Naționale a Moldovei, care în 2017 a verificat operațiunile Victoriabank. Acesta a vorbit despre implicarea a două companii, inclusiv Zenit Management, într-o schemă care în 2014 a dus la deficit de lichiditate la Banca de Economii (BEM).
Potrivit angajatului BNM, verificarea a scos la iveală mai multe detalii suspecte. În special, compania offshore Zenit Management, care în noiembrie 2014 a transferat sume considerabile în conturile Victoriabank la BEM, fusese înregistrată cu doar o lună înainte de operațiune. În plus, Victoriabank, din motive inexplicabile, a refuzat să perceapă de la aceasta comisionul bancar pentru conversie.
Dacă simplificăm, esența schemei se reduce la următoarele: compania Zenit Management, pe care procurorii o leagă de Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, a transferat o sumă mare (sau obligații) dintr-o bancă letonă în conturile Victoriabank. Aceste fonduri nu au ajuns direct în Victoriabank, ci au fost plasate imediat ca depozit interbancar în conturile Victoriabank deschise la Banca de Economii.
De îndată ce banii (sau înregistrarea acestora) ajungeau la BEM, banca nu îi păstra ca depozit, ci îi acorda sub formă de credite către diverse firme. Deținătorii fondurilor (Zenit Management/Victoriabank) trimiteau ordine de plată cu solicitarea de a transfera banii mai departe — către Comertbank. Totuși, după cum a constatat angajatul Băncii Naționale, BEM a ignorat aceste ordine.
Din cauza imposibilității Băncii de Economii de a returna depozitele altor bănci, a apărut amenințarea unei reacții în lanț și a falimentului întregului sistem bancar. Sub acest pretext, Banca Națională a Moldovei, pe baza unei hotărâri secrete a guvernului condus de Iurie Leancă, i-a acordat BEM un credit de urgență garantat de stat. Primind fondurile de la regulator, BEM le-a folosit pentru a executa ordinele de plată blocate. Cu alte cuvinte, BEM a achitat Zenit Management cu bani obținuți de la stat.
Așa cum a precizat după ședință procurorul Alexandru Cernei, suma totală a tranzacțiilor a fost de aproximativ 105 milioane de euro.
Apărarea, însă, susține că declarațiile martorului nu au legătură cu Vladimir Plahotniuc. Avocatul Ion Vîzdoaga a atras atenția că, în hotărârile pronunțate în cazurile lui Veaceslav Platon și Ilan Șor, tocmai aceștia sunt menționați drept beneficiarii finali ai companiei Zenit Management.
La următoarea ședință, instanța va trece la examinarea altor probe ale acuzării, iar martorii aflați în afara țării vor fi audiați ulterior.
Instanța a reluat examinarea dosarului Plahotniuc la începutul lunii noiembrie, de atunci s-au desfășurat deja 14 ședințe. În cadrul acestora, instanța a audiat toți martorii acuzării (cu excepția a patru persoane care au părăsit Moldova). În total, pe lista martorilor acuzării se află 51 de persoane. În etapa următoare, acuzarea va prezenta alte probe privind vina lui Plahotniuc, după care apărarea își va prezenta propriile probe și martori.
***
Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie în Grecia. Fostul lider PDM a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. În prezent se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.
Plahotniuc este cercetat ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul unui miliard. Potrivit procuraturii, Plahotniuc a primit prin intermediul companiilor controlate de Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar autoritățile au decis să le lichideze (băncile se află și astăzi în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională le-a acordat acestor bănci credite garantate de stat, în valoarea aceleiași sume care fusese furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). După cum au explicat autoritățile, creditele erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis BNM obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă de 5% anual, pe care s-a angajat să le achite în termen de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități în categoria datoriei publice. Împreună cu dobânzile, în 25 de ani această sumă va ajunge la 24,5 miliarde de lei.
