Donald Tusk, despre președinția poloneză a Consiliului UE: Procesul de aderare al Moldovei va accelera foarte mult

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a spus că, odată ce țara sa va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, la începutul anului 2025, activitatea sa se va concentra pe avansarea în procesul de aderare la UE a țărilor-candidate, inclusiv Republica Moldova. Înaltul oficial s-a declarat convins că, în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, procesul de aderare al Republicii Moldova va accelera „foarte mult”, având în vedere determinarea actualei conduceri a țării. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Dorin Recean din 4 septembrie, la Chișinău. 

În cadrul conferinței de presă, Donal Tusk a fost întrebat ce planuri are Polonia pentru șefia Consiliului UE.

Acest lucru este destul de simplu. Nu înseamnă că este destul de ușor. Dar lucrurile devin ușoare atunci când avem într-adevăr prioritățile bine stabilite. Nu ascund că pentru Polonia președinția va fi o mare provocare, deoarece ne așteptăm că președinția maghiară nu va fi destul de energetică în ceea ce privește procesul de accesiune și extindere a Uniunii Europene. Din mai multe motive. De aceea, Polonia are și mai mare responsabilitate să recupereze și timpul eventual pierdut. Cei care m-au cunoscut în Europa deja, știu că în timpul președinției, în mod serios, voi continua ceea ce am făcut ca președinte al Consiliului European în ceea ce privește Republica Moldova, Balcanii, Ucraina. Avem de făcut niște obiective foarte bine puse la punct”, a spus el.

Premierul polonez a declarat că, în prezent, în Europa nu există „politicieni serioși” care să pună la îndoială necesitatea de a extinde UE cu Republica Moldova și Ucraina. Astfel, el consideră că, în sens politic, extinderea UE cu cele două țări a devenit deja un fapt.

Acum, potrivit oficialului, mai rămâne partea tehnică pentru ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene – îndeplinirea cerințelor pentru aderare.

Ne așteaptă lucru foarte greu, punct cu punct, pentru că, așa cum știți, aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă doar semnarea câtorva hârtii, ci trebuie să îndeplinim și anumite standarde. Cunosc aceste probleme emoționale. Nu vă lăsați convinși că standardele, că cerințele care trebuie îndeplinite sunt împotriva voastră. De fapt – și pot s-o spun din experiența poloneză – valoarea și profitul cel mai mare al Poloniei, care a rezultă din aderarea la Uniunea Europeană nu sunt deloc acești bani foarte mari, pe care-i primesc țările care aderă. Profitul cel mai mare este posibilitatea de a zidi cele mai înalte standarde în viața politică, în viața socială. Nu este o coincidență că Europa este cel mai atractiv loc de trăit din lume. (…) O să stăm jos și cu dl. prim-ministru, și cu d-na președinte și punct cu punct, pagină cu pagină, vom scrie pe partea pozitivă anumite puncte. Cunoscând determinarea liderilor Republicii Moldova de astăzi, sunt convins că în timpul președinției poloneze acest proces va accelera foarte mult”, a adăugat Donald Tusk.

Precizăm că Republica Moldova, de rând cu Ucraina, este țară-candidat la aderarea la Uniunea Europeană. În decembrie 2023, Consiliul European, care este format din liderii statelor-membre UE, a aprobat începerea negocierilor de aderare cu cele două țări. Startul oficial al negocierilor de aderare a fost dat pe 25 iunie 2024.

Din 1 iulie până la sfârșitul anului, Ungaria deține președinția Consiliului UE, iar fotoliul de președinte este ocupat de prim-ministrul al acestei țări – Viktor Orban. Premierul ungar, cunoscut pentru atitudinea pozitivă față de președintele rus, Vladimir Putin, care a ordonat invazia rusă din Ucraina, consideră că țara vecină nu este pregătită să adere la UE. Orban a încercat chiar să blocheze aprobarea începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, care ar fi afectat inclusiv Moldova, întrucât decizia în privința celor două țări s-a luat la pachet, însă nu a reușit.

Președinția rotativă a consiliului UE urmează să fie preluată de Polonia din 1 ianuarie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: