Comisia juridică, numiri și imunități din cadrul Legislativului a aprobat candidatura președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Dorel Musteață la funcția de magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Pentru candidatura lui Dorel Musteață au votat șapte membri ai Comisiei juridice, informează TV8. Două hotărâri cu privire la numirea altor doi magistrați la CSJ – Oxana Robu și Ghenadie Plămădeală, nu au fost susținute de membrii Comisie juridice, numiri și imunități, dar vor fi supuse votului în plenul Parlamentului.
***
Musteață este membru al CSM din anul 2017. A fost anterior magistrat la Judecătoria Chișinău, judecător la Anenii Noi, dar și membru al Consiliului Institutului Național al Justiției, funcție din care a fost revocat în iunie 2020. Dorel Musteață a devenit director interimar al CSM la mijlocul lunii iunie 2021, după ce, în 10 iunie, Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituționale prevederile din articolul I, punctul 1 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit declarație de avere, anul trecut, Musteață a ridicat aproape 400 de mii de lei din salariul de la CSM. Magistratul a declarat mai multe terenuri, un apartament și o casă de locuit.
Potrivit legii, pentru a deveni judecători ai CSJ, candidații trebuie să fie susținuți de cel puțin 51 de deputați. Pe 9 septembrie, planul Parlamentului a aprobat candidatura Alionei Miron.
Situația hidrologică severă afectează și râul Prut, sursa principala de apă pentru unele localități din raioanele Glodeni, Fălești, Leova, Ungheni, Cahul și Cantemir. Despre aceasta a anunțat, pe 28 septembrie, ministrul Mediului Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, nivelul apei din lacul de acumulare Costești-Stânca, situat pe cursul râului Prut, a scăzut cu 1,28 metri în mai puțin de o lună, iar în aceste condiții s-a decis reducerea debitului de apă evacuat de la aproximativ 26 la 14 m³/s. Hajder a precizat că măsura este necesară pentru a păstra rezerva de apă în lac și că prioritatea este de a asigura alimentarea cu apă a cetățenilor.
Hajder a anunțat că „situația hidrologică severă afectează și râul Prut”. „De la începutul lunii septembrie, în lacul de acumulare Costești–Stânca au intrat, în medie, 14 m³/s de apă, în timp ce debitul mediu evacuat a fost de aproximativ 26 m³/s. Altfel spus, în lac a intrat un volum de apa de 32,23 milioane m³ de apă și a fost deversat un volum de 58,83 milioane m³. Astfel, a fost luată decizia de a reduce debitul de apă evacuat în râul Prut la 14 m³/s, având în vedere că până la nivelul la care apa nu va mai putea fi evacuată prin sistemul hidrotehnic mai sunt doar 72 de centimetri”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Hajder, pe 1 septembrie 2026, nivelul apei în lac era de 83,5 metri. Astăzi este de 82,22 metri.
„În aproximativ o lună, lacul a pierdut 1,28 metri. Aceasta măsură este necesară pentru a păstra rezerva de apă în lac. Prioritatea noastră este să asigurăm alimentarea cu apă a cetățenilor. Prutul este sursa principala de apă pentru unele localități din raioanele Glodeni, Fălești, Leova, Ungheni, Cahul și Cantemir. Vom monitoriza situația și vom ajusta regimul de exploatare în funcție de evoluția nivelului și a debitelor”, a precizat Hajder.
Facebook/Gheorghe HajderFacebook/Gheorghe Hajder
Pe 26 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că nivelul apei în râul Nistru, în nordul țării, a scăzut considerabil. Potrivit lui Hajder, lipsa precipitațiilor din Ucraina afectează tot mai mult Republica Moldova. Între timp, în mediul online au fost publicate imagini din satul Naslavcea, raionul Ocnița, cu pești care încearcă să supraviețuiască. Alte imagini arată pești care par a fi deja morți. O persoană a semnalat, de asemenea, prezența unor pești morți în regiunea Vălcineț, raionul Ocnița. Detalii AICI.
Amintim că Republica Moldova este, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Odată cu intrarea în vigoare a regimului special, autoritățile au instituit măsuri de economisire a energiei electrice și a apei, au limitat exporturile de carburanți pentru protejarea stocurilor interne și au stabilit prioritatea alimentării cu energie electrică pentru instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică. Detalii AICI.
