Dosarul bașcanei Găgăuziei, reluat la Curtea de Apel. Guțul: „Vom restabili dreptatea”

După o pauză de peste două luni, Curtea de Apel Centru a reluat pe 14 ianuarie examinarea dosarului în care bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și Svetlana Popan au fost condamnate la închisoare. La prima ședință în noua componență, apărarea a cerut recuzarea întregului complet de judecată și anularea hotărârilor anterioare, iar bașcana a declarat, prin intermediul avocaților, că demersurile apărării ar fi fost ignorate și că dosarul ar fi fost reluat cu încălcări procedurale.

Noul complet este format din judecătorii Eugeniu Beșelea, Vitalie Budeci și Andrei Cazacicov. Ultimul l-a înlocuit pe magistrata Olga Cojocaru, care a fost exclusă din sistem după ce nu a promovat procedura de vetting.

Evghenia Guțul și Svetlana Popan au participat la proces în regim online. În sala de judecată s-au aflat rudele și susținătorii bașcanei, inclusiv mama acesteia, precum și soțul ei.

Într-un mesaj transmis prin avocați și publicat de serviciul de presă al bașcanei și al Comitetului Executiv, Evghenia Guțul a declarat că dosarul a fost reluat „cu o nouă încălcare a normelor procedurale”, menționând că demersurile apărării ar fi fost ignorate. Guțul și Popan insistă asupra nevinovăției lor și califică acuzațiile drept „absurde”.

„Avocații mei au depus demersuri bine argumentate, inclusiv privind înlocuirea completului de judecată după recuzarea unuia dintre membrii colegiului. Însă și aceste cereri, la fel ca zecile anterioare, au fost ignorate în mod demonstrativ. Noi insistăm ferm și consecvent asupra nevinovăției noastre și asupra caracterului complet absurd al acuzațiilor aduse împotriva mea și a Svetlanei Popan. Astăzi, în instanță, am prezentat dovezi incontestabile care confirmă acest lucru. Vom face totul pentru a restabili dreptatea, a ne apăra numele onest și a readuce respectul față de Găgăuzia și poporul găgăuz”, a spus aceasta.

În cadrul ședinței, avocata bașcanei, Natalia Bayram, a solicitat recuzarea întregului complet de judecată. Apărarea susține că anterior, în componența colegiului a activat o judecătoare care, ulterior, a fost exclusă din sistem, iar acest lucru ar pune sub semnul întrebării legalitatea unor hotărâri deja pronunțate în dosar.

„Din acest motiv, astăzi am cerut recuzarea întregului complet de judecată, solicitând ca procesul să fie reluat, iar hotărârile judecătorești anterioare să fie anulate în totalitate, întrucât acestea sunt, să spunem, ilegale. În declarația noastră ne-am referit la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, considerând că acest complet de judecată a fost constituit ilegal, a adoptat decizii ilegale și că, în aceste condiții, procesul nu mai poate continua”, a declarat aceasta pe pagina sa de Telegram.

Ședința a fost întreruptă, iar următoarea examinare a cauzei a fost programată pentru 27 ianuarie 2025.

Contestațiile avocaților Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan au ajuns la Curtea de Apel Centru la începutul lunii octombrie 2025, după condamnarea pronunțată de prima instanță. În cadrul examinării acestora, Curtea de Apel a respins solicitările apărării, inclusiv cererea privind eliberarea celor două din aresDupă cel puțin 10 ședințe, procesul a fost suspendat pe 6 noiembrie, deoarece judecătoarea Olga Cojocaru nu a promovat vetting-ul.

Amintim că pe 5 august 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat-o pe Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare, iar pe Svetlana Popan la 6 ani de detenție, pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” și a unui concurent electoral susținut de Ilan Șor. Ambele au fost arestate din sala de judecată până la o sentință definitivă și pledează nevinovate.

Procurorii susțin că, în perioada 2019–2022, Guțul ar fi fost implicată în introducerea în Republica Moldova a unor bani necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, inclusiv prin curse aeriene și terestre tur-retur în 24 de ore. Guțul a respins acuzațiile și a declarat că dosarul ar fi motivat politic, acuzații respinse de guvernare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: