Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Sentința a fost pronunțată pe 5 august de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”.
Atât Evghenia Guțul, cât și Svetlana Popan au fost arestate în sala de judecată.
Cele două au fost recunoscute vinovate de două capete de acuzare: acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complici.
Pe lângă închisoare, în privința Evgheniei Guțul, instanța a dispus confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei (40.905.637 de lei) din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, instanța a dispus confiscarea a peste 9,7 milioane de lei (9.748.425 de lei). Ambele au fost private de dreptul de a exercita activități legate de organizare contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și de dreptul de a fi membre ale partidelor politice, pe un termen de 5 ani.
De asemenea, conform Procuraturii Anticorupție, instanța a dispus confiscarea în folosul statului a corpurilor delicte ridicate în cadrul perchezițiilor: mijloace financiare în sumă de aproximativ 5,8 milioane de lei și 2 telefoane mobile.
Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău Centru în termen de 15 zile.
***
Conform Codului Penal al Republicii Moldova, penitenciarele de tip semi-închis sunt destinate persoanelor condamnate pentru infracțiuni mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție. În aceste penitenciare, condamnații beneficiază de un regim mai flexibil comparativ cu cel închis, dar mai strict decât cel deschis. NewsMaker a explicat ce presupune regimul de detenție într-un penitenciar de tip semi-închis și ce drepturi au condamnații care ajung în astfel de penitenciare.
Ce pedeapsă au cerut procurorii și ce probatoriu au prezentat
În aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată cauza penală în privința Evgheniei Guțul. Procurorii au anunțat că îi sunt incriminate două capete de acuzare.
Conform procurorilor, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore). Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2019–2022, când Guțul activa în calitate de secretară în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al partidului „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Ulterior, conform procurorilor, banii erau integrați în activitatea partidului.
Pe un alt capăt de acuzare, susțineau procurorii, Guțul a coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale ex-partidului „Șor”, fiind responsabilă inclusiv de remunerarea participanților la protestele organizate de formațiune în fața instituțiilor publice din Chișinău: Parlament, Guvern, Președinție, Procuratura Generală. Procurorii menționau că, prin această activitate, Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului cu peste 42,4 milioane de lei din partea unei grupări criminale organizate.
Infracțiuni similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan, fosta secretară a oficiului central al formațiunii. Procurorii menționau că aceasta a acceptat finanțarea partidului cu peste 9,7 milioane de lei din partea grupului criminal organizat, pentru achitarea protestelor organizate de formațiuni, precum și pentru plata salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor oficiilor teritoriale.
Procurorii au cerut 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, precum și confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, procurorii au cerut 8 ani de închisoare și confiscarea sumei de peste 9,7 milioane de lei. Acuzatorii de stat au mai solicitat privarea ambelor inculpate de dreptul de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și privarea de dreptul de a fi membri ai partidelor pe o perioadă de 5 ani, precum și menținerea sechestrului aplicat asupra bunurilor acestora.
Evghenia Guțul, de la consilier de partid la bașcan
Evghenia Guțul, necunoscută până atunci publicului larg, a fost aleasă în funcția de bașcan la alegerile din 14 mai 2023. Presa locală a scris că, din iunie 2018, a lucrat în calitate de „consilier” la Partidul „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Peste o lună a fost angajată secretară. Ea a câștigat scrutinul din Găgăuzia cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, precum și echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și care a susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.
Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu, care trebuia să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul. Șefa statului declara că nu se grăbește să o desemneze pe în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, preciza Sandu.
