Dosarul Gheorghe Petic: foști angajați ai MAI și un funcționar al Cancelariei de Stat, trimiși pe banca acuzaților

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) anunță despre trimiterea în judecată a dosarului de judecată cu referire la alți trei învinuiți de înscenarea violului în privința fostului polițist de frontieră, Gheorghe Petic. Învinuiții sunt din Chișinău, Orhei și Ungheni. În perioada investigată, doi exercitau funcții de conducere în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), iar al treilea era funcționar al Cancelariei de Stat. 

PCCOCS declară că urmărirea penală a persoanelor a fost pornită în 2019, după ce cauza a fost disjunsă de dosarul denumit generic „Direcția nr. 5 a Ministerului Afacerilor Interne” pentru investigarea ei separată.

Procurorii îi învinuiesc de faptul că aceștia și-au folosit situația de serviciu și au înscenat infracțiunea de comitere a violului de către un cetățean. În acest scop, pe lângă abuz de serviciu, aceștia au comis și încălcarea inviolabilității vieții personale, au organizat depunerea de către așa-zisa „victimă” a plângerii false și au determinat-o să facă declarații mincinoase.

Potrivit legii, aceste capete de acuzare sunt pasibile de pedepse penale, inclusiv pedeapsa cu închisoarea pentru un termen de la 3 la 8 ani. De asemenea, legea prevede privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Anterior, procurorii PCCOCS au trimis pe banca acuzaților alți doi inculpați în acest dosar, iar investigațiile continuă și în privința altor persoane, care deopotrivă cu cei trei trimiși acum în judecată, potrivit legii se prevalează de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale.

***

Amintim că fostul polițist de frontieră Gheorghe Petic, acuzat de viol, a fost achitat. Petic declara că va cere prejudiciu material, dar îndeosebi, moral, pentru că numele său a fost ponegrit. „Voi avea mai întâi o discuție cu Guvernul Republicii Moldova, iar dacă cerințele mele nu vor fi satisfăcute, evident că ne vom adresa la CEDO”, a mai spus Petic.

Într-un interviu acordat pentru NM, fostul polițist de frontieră a spus dacă a cunoscut-o pe femeia care l-a învinuit de viol, ce a demonstrat expertiza «părului, pielii și spermei», de ce nu a vorbit imediat despre contrabandă și de ce a adus la ședința de judecată pește congelat.

Pe 7 octombrie 2021, Judecătoria Chișinău cu sediul la Ciocana a dispus aplicarea arestului pentru 30 de zile în privința a 6 foști angajați ai Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției al MAI. Aceștia au fost învinuiți de activitate ilegală în interesul organizației criminale „Plahotniuc”. Mai exact, aceștia au înscenat un viol, ceea ce a dus la reținerea ilegală a fostului polițist de frontieră Gheorghe Petic.

Amintim că Gheorghe Petic a fost reținut pe 19 iulie 2018, fiind învinuit de viol. Pe 20 martie 2019, acesta a fost condamnat la trei ani și șase luni de pușcărie, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semi-închis și o amendă de 30 mii lei. Ulterior, după nouă luni de detenție, Petic a fost eliberat printr-o decizie a Curții de Apel Chișinău.

Precizăm că Gheorghe Petic este ofițer în rezervă și fost polițist de frontieră, care a făcut publice mai multe scheme de contrabandă cu țigări.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: