24tv.ua

Drona detonată la 800 metri de centrala nucleară din Ucraina: există riscuri pentru Moldova? Ce spun autoritățile

Pe teritoriul Republicii Moldova nu există riscuri de contaminare radioactivă după incidentul de la centrala nucleară din sudul Ucrainei. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a precizat că, deși o dronă a fost doborâtă și detonată la aproximativ 800 de metri de perimetrul centralei, provocând un crater și daune la o linie electrică regională, siguranța nucleară nu a fost afectată, iar nivelurile de radiații rămân normale. Inspectoratul a recomandat populației, pentru informare și prevenție, să consulte „Ghidul în caz de urgență radiologică sau nucleară”.

Pe 1 octombrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din Republica Moldova a precizat că „nu există riscuri de contaminare radioactivă pe teritoriul țării noastre”.

„În fapt, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, structură sub egida ONU, a anunțat că în urma incidentului produs la centrala nucleară din sudul Ucrainei s-a format un crater și a avut loc avarierea la structură și la o linie electrică regională, dar nu a afectat siguranța nucleară. Reactoarele centralei sunt oprite, nivelurile de radiație sunt normale, iar generatoarele de urgență dispun de combustibil pentru circa 20 de zile. Imagini satelitare arată construcția de către Rusia a unei linii electrice noi și a unui baraj pentru o sursă de răcire alternativă”, a comunicat Inspectoratul.

Instituția a adăugat că, la momentul actual, „nu a primit astfel de notificări din partea Agenției Internaționale a Energiei Atomice sau altor state din vecinătate despre depășirea valorilor admisibile ale fondului radioactiv”.

„Autoritățile statului supraveghează permanent, 24/24 spațiul geografic al Republici Moldova și dețin de la partenerii externi informații curente din regiune cu privire la nivelul dozelor de radiații. Fondul radioactiv din Republica Moldova este monitorizat permanent de Agenția de Mediu și se menține de mai mulți ani la un nivel stabil, în limitele naturale și normale, sub pragul maxim admis de 0,25 micro Sv/h”, a declarat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Instituția a adăugat că, pentru informarea cetățenilor și în scop de prevenire, recomandă oamenilor să consulte „Ghidul pentru Populație în caz de urgență radiologică sau nucleară”, care poate fi descărcat de aici.

Precizăm că, pe 25 septembrie, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat că o dronă a fost doborâtă și detonată la aproximativ 800 de metri de perimetrul Centralei Nucleare din sudul Ucrainei, formând un crater și avariind o linie electrică regională, neconectată la centrala nucleară, fără impact direct asupra siguranței și securității nucleare. Directorul Agenției a precizat că incidentul nu a cauzat pagube Centralei, însă „data viitoare s-ar putea să nu avem același noroc”. Grossi a adăugat că, de peste trei ani și jumătate, AIEA „face tot ce îi stă în putință pentru a preveni un accident nuclear în timpul acestui război devastator” și că misiunea va fi considerată un succes doar dacă războiul se va încheia fără un accident nuclear grav. Toate nivelurile de radiații au rămas normale, a precizat directorul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo respinge acuzațiile că ar fi „omul PAS”: „Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea”

Alexandr Stoianoglo, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi apropiat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și sugerează că are divergențe politice cu actuala conducere a țării. Totuși, candidatul a declarat că, în cazul în care va câștiga scrutinul, nu va permite ca aceste divergențe să afecteze dialogul cu autoritățile centrale și că va negocia în interesul locuitorilor autonomiei. Afirmațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare pe 16 noiembrie.

„După primul tur, se spune din nou că sunt „omul PAS”. Atitudinea mea față de actuala guvernare este bine cunoscută și nu am niciun motiv să mi-o schimb. Dar nu intenționez să-mi transfer divergențele politice asupra relațiilor dintre Comrat și Chișinău. De prea multe ori, pentru conflictele politice ale altora ajung să plătească oamenii de rând. Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea. La fel, guvernarea nu trebuie să mă placă pentru a-și îndeplini obligațiile față de locuitorii Găgăuziei”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

El a mai spus că negocierile cu autoritățile de la Chișinău sunt inevitabile, însă trebuie să se desfășoare transparent și să vizeze investițiile, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea autonomiei. „Mă interesează doar acele înțelegeri de pe urma cărora va avea de câștigat fiecare locuitor al Găgăuziei”, a subliniat Stoianoglo.

Totodată, candidatul a îndemnat alegătorii să-l judece după acțiunile sale.

„Celor care mă consideră „omul PAS” le spun: nu vă grăbiți să vă schimbați părerea. Judecați-mă după faptele mele, nu după vorbe – nici ale mele, nici ale criticilor mei”, a menționat acesta.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au avut loc duminică, 15 noiembrie. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și deputat al Blocului „Alternativa”, care candidează independent, a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate – 38,44%. Acesta este urmat de fostul deputat Fiodor Gagauz, care candidează din partea PSRM și a acumulat 24,22% din voturi.

Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz.

***

Anterior, pe rețelele de socializare s-a vehiculat Stoianoglo că ar fi „candidatul partidului de guvernare” la funcția de bașcan. Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a negat informațiile, catalogându-le drept false. La rândul său, Stoianoglo a spus că nu ar avea nicio legătură cu PAS și nici cu altă formațiune politică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: