24tv.ua

Drona detonată la 800 metri de centrala nucleară din Ucraina: există riscuri pentru Moldova? Ce spun autoritățile

Pe teritoriul Republicii Moldova nu există riscuri de contaminare radioactivă după incidentul de la centrala nucleară din sudul Ucrainei. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a precizat că, deși o dronă a fost doborâtă și detonată la aproximativ 800 de metri de perimetrul centralei, provocând un crater și daune la o linie electrică regională, siguranța nucleară nu a fost afectată, iar nivelurile de radiații rămân normale. Inspectoratul a recomandat populației, pentru informare și prevenție, să consulte „Ghidul în caz de urgență radiologică sau nucleară”.

Pe 1 octombrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din Republica Moldova a precizat că „nu există riscuri de contaminare radioactivă pe teritoriul țării noastre”.

„În fapt, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, structură sub egida ONU, a anunțat că în urma incidentului produs la centrala nucleară din sudul Ucrainei s-a format un crater și a avut loc avarierea la structură și la o linie electrică regională, dar nu a afectat siguranța nucleară. Reactoarele centralei sunt oprite, nivelurile de radiație sunt normale, iar generatoarele de urgență dispun de combustibil pentru circa 20 de zile. Imagini satelitare arată construcția de către Rusia a unei linii electrice noi și a unui baraj pentru o sursă de răcire alternativă”, a comunicat Inspectoratul.

Instituția a adăugat că, la momentul actual, „nu a primit astfel de notificări din partea Agenției Internaționale a Energiei Atomice sau altor state din vecinătate despre depășirea valorilor admisibile ale fondului radioactiv”.

„Autoritățile statului supraveghează permanent, 24/24 spațiul geografic al Republici Moldova și dețin de la partenerii externi informații curente din regiune cu privire la nivelul dozelor de radiații. Fondul radioactiv din Republica Moldova este monitorizat permanent de Agenția de Mediu și se menține de mai mulți ani la un nivel stabil, în limitele naturale și normale, sub pragul maxim admis de 0,25 micro Sv/h”, a declarat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Instituția a adăugat că, pentru informarea cetățenilor și în scop de prevenire, recomandă oamenilor să consulte „Ghidul pentru Populație în caz de urgență radiologică sau nucleară”, care poate fi descărcat de aici.

Precizăm că, pe 25 septembrie, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat că o dronă a fost doborâtă și detonată la aproximativ 800 de metri de perimetrul Centralei Nucleare din sudul Ucrainei, formând un crater și avariind o linie electrică regională, neconectată la centrala nucleară, fără impact direct asupra siguranței și securității nucleare. Directorul Agenției a precizat că incidentul nu a cauzat pagube Centralei, însă „data viitoare s-ar putea să nu avem același noroc”. Grossi a adăugat că, de peste trei ani și jumătate, AIEA „face tot ce îi stă în putință pentru a preveni un accident nuclear în timpul acestui război devastator” și că misiunea va fi considerată un succes doar dacă războiul se va încheia fără un accident nuclear grav. Toate nivelurile de radiații au rămas normale, a precizat directorul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: