Drone prăbușite în Ucraina, în apropierea infrastructurii afectate a liniei electrice Isaccea-Vulcănești

În apropierea infrastructurii afectate a liniei electrice Isaccea–Vulcănești, pe teritoriul Ucrainei, au fost identificate drone prăbușite. Astfel, au fost impuse restricții de acces pentru echipele tehnice și urmează să aibă loc lucrări de deminare a terenului. Informațiile au fost comunicate de Centrul Național de Management al Crizelor din Republica Moldova, care a precizat că durata exactă a lucrărilor pe linie va putea fi estimată doar după finalizarea intervențiilor de deminare.

Centrul Național de Management al Crizelor a declarat că linia electrică aeriană continuă să fie deconectată. „În imediata apropiere a infrastructurii afectate au fost identificate drone prăbușite, ceea ce impune restricții de acces pentru echipele tehnice și necesitatea desfășurării lucrărilor de deminare pentru a permite pe deplin intervenția necesară și în condiții de siguranță”, a declarat Centrul.

Potrivit Centrului, în paralel, echipele operatorilor sistemelor de transport din Republica Moldova, România și Ucraina desfășoară în regim coordonat verificările tehnice necesare, iar durata exactă a lucrărilor va putea fi estimată după finalizarea intervențiilor de deminare în teren.

„Echipele din teren depun toate eforturile pentru remedierea în siguranță a avariei și restabilirea funcționării normale a infrastructurii energetice. Siguranța cetățenilor și a personalului implicat în intervenții rămâne prioritară”, a adăugat Centrul.

***

Amintim că, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei, linia electrică Isaccea–Vulcănești, care conectează sistemele energetice ale R. Moldova și României, a fost deconectată. Deconectarea a fost anunțată de Chișinău pe 23 martie, în jurul orei 23:00. Pentru menținerea alimentării cu energie electrică a R. Moldova, Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, a pus în funcțiune rute alternative de alimentare.

În prima sa reacție, premierul Alexandru Munteanu a declarat că deconectarea liniei pune din nou în pericol stabilitatea energetică a R. Moldova. Șefa statului Maia Sandu a declarat, în reacția sa, că Federația Rusă poartă întreaga responsabilitate pentru atacurile din această noapte împotriva Ucrainei, care au dus la deconectarea liniei Isaccea-Vulcănești.

Locuitorii Republicii Moldova au fost îndemnați, în acest context, să consume energia electrică în mod rațional și responsabil, în special în orele de vârf. Potrivit autorităților, măsura este necesară pentru a evita suprasolicitarea rețelelor electrice de transport și distribuție, inclusiv a liniilor de înaltă tensiune transfrontaliere. Între timp, întreprinderea Moldelectrica a anunțat că au fost identificate defecțiuni pe linia Isaccea–Vulcănești, iar remedierea acestora necesită intervenții tehnice specializate.

Între timp, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că Republica Moldova ar putea intra în stare de urgență energetică pentru o perioadă de 60 de zile, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina au afectat direct alimentarea cu energie a țării. Oficialul a convocat Guvernul în ședință pentru 24 martie, la ora 13:00, precizând că măsura este necesară pentru a acționa rapid.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video/privesc.eu

Domnica Manole, prima reacție după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560.000 de euro

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, respinge acuzațiile privind presupusa sa responsabilitate în dosarul în care Republica Moldova a fost obligată recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro. Reacția vine după ce Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a cerut recuzarea magistratei din completul Curții Constituționale care examinează, pe 29 iunie, două sesizări privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea partidelor politice.

Cererea de recuzare a fost formulată de avocatul formațiunii, Igor Hlopețchi. Acesta a anunțat că, pe 26 iunie, „Moldova Mare” a depus un denunț la Procuratura Generală, după ce CtEDO a obligat, la începutul lunii iunie, Republica Moldova să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro într-o cauză examinată în 2011 inclusiv de Domnica Manole, pe atunci judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit lui Hlopețchi, faptul că pe numele Domnicăi Manole a fost depus un denunț la Procuratura Generală pune sub semnul întrebării „obiectivitatea și imparțialitatea” magistratei.

În replică, Domnica Manole a declarat că hotărârea CtEDO are la bază un litigiu privind încasarea unei datorii de locațiune în valoare de peste un milion de lei și că, în soluționarea acestuia, au fost implicați în total șapte judecători din trei instanțe.

„CtEDO, dacă ați citit atent acea hotărâre, menționează față de instanțele judecătorești că nu au motivat suficient, deși Curtea de Apel, așa cum e menționat și în decizie, a examinat cauza în lipsa tuturor părților, a audiat toate argumentele și a pronunțat o hotărâre pe 9 pagini. Cât de motivat ar fi trebuit să fie? Poate acum, dacă m-aș uita din punctul de vedere actual, poate ar fi ceva mai mult, dar decizia Curții de Apel a fost menținută de trei judecători ai CSJ”, a declarat aceasta.

Președinta Curții Constituționale susține că prejudiciul constatat de CtEDO nu a fost cauzat de hotărârea instanței, ci de modul în care aceasta a fost executată.

„CtEDO a indicat că prejudiciul care se încasează s-a format în rezultatul vânzării unui bun imobil pentru recuperarea datoriei mai jos decât prețul real de piață și menționează că prejudiciul de bază din cauza aceasta este format, nu din vina judecătorului Manole, care a încasat o datorie în baza unui contract de chirie sau locațiune. Asta este esența cauzei, prin urmare, las plenul Curții Constituționale să decidă privitor la această cerere de recuzare”, a declarat Manole.

După aproape o oră de deliberări, plenul Curții Constituționale a respins cererea de recuzare depusă de Partidul „Moldova Mare”.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat atunci pentru NewsMaker că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Totodată, Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Invitată pe 25 iunie la ProTV, președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la CtEDO într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale: „despre acest caz concret prima dată aud”. Întrebată tot atunci dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: