screenshot

„Dubios” vs „Nu le pasă“: Proiectul bugetului capitalei pentru 2025 – exclus de pe ordinea de zi a CMC

Proiectul de buget al municipiului Chișinău pentru anul 2025 a fost exclus de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Municipal Chișinău (CMC) din 15 octombrie. Inițiativa a venit din partea consilierului PSRM, Adrian Lebedinschi, și a fost susținută de consilierii PAS și PSRM. Socialiștii au numit proiectul „dubios”, iar reprezentanții PAS au declarat că nu vor participa la „ilegalitățile primarului”, menționând că au depistat în document „sintagme noi, care până acum nimeni nu le-a văzut”. În replică, edilul a spus că fracțiunilor „nu le pasă de interesele locuitorilor capitalei”.

„Domnul primar general a declarat, zilele acestea, că pe ordinea de zi a Consiliului de opt ori a fost inclus proiectul bugetului pentru anul 2025. Vă spun din datele secretariatului: pe data de 19 decembrie 2024 nu s-a ajuns la examinarea proiectului de decizie. A fost propus pe ordinea de zi și voi, MAN, ați blocat acea ședință. Pe data de 15 mai au fost 23 de voturi pro. Pe 13 iunie au fost 23 de voturi pro. Pe 17 iunie a fost retras de către executiv. Pe data de 27 iunie s-a luat pauză de către MAN și iar s-a blocat ședința și astăzi suntem la a șasea ședință. Așa că domnul primar cam stă rău cu matematica. De aceea, cred că și bugetul e cam dubios”, a declarat Lebedinschi.

Președinta fracțiunii PAS, Zinaida Popa, a explicat de ce formațiunea a susținut excluderea proiectului. „Bugetul care a fost propus acum în ordinea de zi are anumite sintagme noi, care până acum nimeni nu le-a văzut, nimeni nu le-a știut. (…) O sintagmă – „mijloacele financiare prevăzute pentru implementarea proiectelor și programelor municipale vor fi repartizate de către administratorul de buget”, adică de primarul general. (…) Este prevăzut 306 milioane lei pentru care primarul vrea să le gestioneze așa cum îi place lui. Noi nu vom participa la ilegalitățile primarului”, a comunicat Popa.

„Ceea ce trebuia de demonstrat: PSRM împreună cu PAS au exclus a opta oară… adică au renunțat să voteze bugetul pentru anul 2025. (…) Nu le pasă de interesele locuitorilor. Indiferent ce fac ei, noi continuăm toate proiectele în municipiul Chișinău”, a reacționat primarul Ion Ceban.

***

Reamintim că mai multe tentative de a aproba bugetul au eșuat, până acum. În lipsa unui consens între Primărie și CMC, orașul funcționează pe baza unui buget provizoriu adoptat de Ion Ceban. Nu este prima dată când capitala se pomenește într-o astfel de situație. În 2024, bugetul capitalei a fost aprobat pe 30 iulie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova Fruct

Moldova exportă mai mult. Ce se ascunde în spatele cifrelor optimiste? (ANALIZĂ)

În august, pe fondul creșterii continue a deficitului comercial al Moldovei, exportul de mărfuri a crescut considerabil, iar ritmul scăderii acestuia de la începutul anului s-a redus. NewsMaker explică cu ce și cum a făcut comerț Moldova în acest an și de ce experții numesc saltul exporturilor din august „necalitativ”.

Ce se întâmplă cu comerțul extern al Republicii Moldova?

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în august anul acesta exportul din Moldova a crescut cu 22% comparativ cu august anul trecut, atingând 332,6 milioane de dolari. În același timp, opt luni ale anului (ianuarie–august), exportul s-a redus cu 2,45% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 și a constituit 2,28 miliarde de dolari.

Importul de mărfuri în ianuarie–august anul acesta a crescut comparativ cu anul trecut cu 18,3%: de la 5,8 miliarde la 6,9 miliarde de dolari. Deficitul balanței comerciale, astfel, s-a mărit într-un an (din august 2024 până în august 2025) aproape cu o treime — de la 3,5 miliarde la 4,6 miliarde de dolari.

Ponderea principală a exporturilor (67,54%) revine țărilor Uniunii Europene, ceea ce constituie 1,54 miliarde de dolari (cu 0,23% mai mult decât anul trecut), ponderea CSI a constituit 6,29%. Dacă vorbim despre țări, cel mai mult Moldova exportă în România — 29,6% din exportul total, în Italia și Turcia — câte 9,4%, în Cehia — 8,6%, în Ucraina — 7,9%. Ponderea Germaniei constituie 3,6%, a Rusiei — 3,1%, iar a Bulgariei — 3%.

În structura exporturilor, conform rezultatelor pentru primele opt luni ale anului, lideri sunt următoarele mărfuri: mașini și aparate electrice și părțile acestora — 16%, semințe și fructe oleaginoase — 14%, legume și fructe — 10,2%, cereale și produse din cereale — 8,9%, îmbrăcăminte și accesorii — 8,5%, băuturi alcoolice și nealcoolice — 6,4%, mobilă și componentele acesteia — 3,7%, articole din substanțe minerale nemetalice — 3,0%, petrol, produse petroliere și produse similare — 2,2%.

Cel mai mult, în opt luni, a scăzut exportul de grăsimi și uleiuri vegetale (–64,6%), petrol și produse petroliere (–43,9%) și cereale și produse din cereale (–16,6%). În același timp, a crescut exportul de semințe și fructe oleaginoase — de 1,7 ori (până la 320 milioane de dolari), de minereuri metalice și deșeuri de metale — cu 43,4%, precum și de instrumente și aparate profesionale, științifice și de măsurare și control — cu 31,1%, și de produse metalice prelucrate — cu 23,6%.

În statistica recentă a exporturilor și importurilor este interesant faptul că în august s-a înregistrat o creștere semnificativă a exportului după o scădere considerabilă la începutul anului. Astfel, în ianuarie–februarie anul acesta, exportul a scăzut cu 14,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut; în ianuarie–aprilie — cu 11,3%; în ianuarie–iunie — cu 0,1%; în ianuarie–iulie — cu 5,7%; iar în ianuarie–august — cu 2,45%. Astfel, se poate spune că ritmul de scădere al exporturilor s-a încetinit.

Ce este în neregulă?

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a declarat pentru NewsMaker că, în pofida creșterii semnificative a exporturilor în luna august, aceasta a fost una „necalitativă”. „În august, exportul a crescut cu 60 de milioane de dolari, dar cea mai mare parte a acestei creșteri este reprezentată de floarea-soarelui și cereale. Am avut o recoltă bună, și în loc să o transformăm în ulei de floarea-soarelui, am exportat semințe”, a explicat Ioniță.

Dintre aspectele pozitive, expertul menționează creșterea exporturilor de îmbrăcăminte din Republica Moldova. Potrivit lui, în pofida scăderii semnificative de la începutul anului, exporturile ar putea înregistra, până la sfârșitul lui 2025, o creștere comparativ cu anul 2024, când acestea au însumat 2,7 miliarde de dolari. Totuși, a precizat el, volumul exporturilor nu va atinge nivelul record din 2022 — de 4,3 miliarde de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: