Durov acuză Franța că i-ar fi cerut să cenzureze canale de Telegram din Moldova

Pe 28 septembrie, în ziua alegerilor parlamentare din Republica Moldova, fondatorul Telegram, Pavel Durov, susține că serviciile secrete franceze i-ar fi cerut să ajute guvernul de la Chișinău să cenzureze anumite canale de Telegram înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Durov afirmă că, în acea perioadă, platforma a blocat câteva canale care ar fi încălcat regulile, însă a refuzat să intervină asupra altor canale semnalate ulterior, care ar fi legitime.

Potrivit lui Durov, în timp ce se afla sub control judiciar în Franța, serviciile franceze l-ar fi contactat printr-un intermediar, cerându-i să cenzureze anumite canale considerate problematice pentru guvernul moldovean. „După verificarea canalelor indicate de autoritățile franceze (și moldovene), am identificat câteva care încălcau evident regulile noastre și le-am eliminat”, a scris Durov pe Telegram.

În schimbul acestei cooperări, serviciile franceze ar fi promis să „spună lucruri bune despre Durov” judecătorului care a emis mandatul său de arestare.

„Acest lucru era inacceptabil din mai multe motive. Dacă agenția chiar a apelat la judecător, însemna o tentativă de imixtiune în procesul judiciar. Dacă nu, și doar a pretins acest lucru, atunci îmi exploata situația juridică din Franța pentru a influența evenimente politice din Europa de Est – un tipar pe care l-am observat și în România”, a explicat fondatorul Telegram.

Ulterior, conform spuselor lui Durov, echipa Telegram ar fi primit o nouă listă de canale „problemă”, care erau însă legitime și respectau regulile platformei. „Singurul lucru comun era că exprimau poziții politice incomode pentru guvernele francez și moldovean. Am refuzat să executăm această cerere”, a subliniat Durov.

Autoritățile franceze nu au comentat deocamdată declarațiile lui Pavel Durov.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO Transnistria: Cât costă reintegrarea? / La MGRES sunt reparate două blocuri energetice

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile constituționale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo? NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

  • Jumătate de miliard de euro anual. Atât ar putea costa reintegrarea regiunii transnistrene. Afirmația a fost făcută de ex-vicepremierul pentru Reintegrare Alexandru Flenchea, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova. Potrivit lui, este vorba despre o evaluare inițială, care include furnizarea gazului natural, achitarea pensiilor și asigurărilor medicale, precum și finanțarea sistemului educațional. Flenchea consideră că, prin implementarea strategiilor de reintegrare și susținerea mediului de afaceri de bună-credință de pe malul stâng al Nistrului, o parte din fonduri ar putea reveni la buget sub formă de taxe și plăți pentru resursele energetice. Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor privind un fond de convergență pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului.
  • La Centrala termoelectrică de la Cuciurgan au loc lucrări de reparație la două grupuri energetice – unitățile nr. 7 și 10. Reprezentanții întreprinderii au anunțat pe canalul de Telegram că specialiștii vor înlătura defectele existente, vor recondiționa componentele și vor înlocui piesele necesare pentru a prelungi durata de exploatare. La sfârșitul lunii ianuarie, la MGRES au avut loc mai multe avarii, care au dus la întreruperi de furnizare a energiei electrice în regiunea transnistreană. Atunci au fost afectate blocurile energetice 11 și 8. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat la acea vreme că „centrala este destul de veche. Prin urmare, tehnica se poate defecta sau pot ceda sistemele de protecție”.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: