radiochisinau.md

„E ciudat că doar sexul e un comportament nepermis pentru biserică”. Reacții la scandalul din jurul Mitropoliei Basarabiei

Video-ul în care Mitropolitul Basarabiei, Petru, ar întreține relații sexuale cu un alt bărbat au generat un val de reacții pe rețelele de socializare. În timp ce alții au declarat că clericul ar fi „compromis moral”, alții au spus că imaginile au generat scandal din cauza poziției Bisericii Ortodoxe față de homosexualitate. NM vă prezintă o sinteză a reacțiilor.

Experta comunității WatchDog Tatiana Cojocari a declarat că scandalul a adus un prejudiciu de imagine semnificativ Mitropoliei Basarabiei și că va constitui „încă un instrument de divizare religioasă”.

„Această lovitură de imagine are un impact aproape identic cu rezultatul celor trei decenii de denigrări din partea Patriarhiei Kremlinului și a conducerii Mitropoliei Chișinăului. Acest caz pentru mine este încă un exemplu că în relația politică cu Republica Moldova, România continuă să facă greșeli mizând aproape de fiecare dată pe oameni nepotriviți pentru a renaște valorile și identitatea românească peste Prut. Fie că vorbim de ,,unioniști” falși sau iată acum, reprezentanți ai bisericii cu reputație cel puțin contestabilă. (…) Într-un context național predominat încă puternic de propaganda rusă, costul pe termen lung plătit de Mitropolia Basarabiei va fi mare și dureros. Iar pentru noi ca societatea reprezintă încă un instrument de divizare religioasă”, a scris Tatiana Cojocari pe Facebook.

În același timp, jurnalistul Vitalie Cojocari a evidențiat lupta dintre Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, și Mitropolia Moldovei, subordonate Patriarhiei Ruse, pe fundalul căruia se desfășoară controversa.

„Mitropolia Basarabiei este în extindere peste Prut. Asta după ce Rusia a invadat Ucraina, iar mai mulți preoți din Mitropolia Moldovei (supusă canonic Moscovei) au decis să o părăsească pentru a trece de partea Patriarhiei de la București. Nu este un secret că Mitropolia Basarabiei a provocat de-a lungul timpului scântei între Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Română. Un motiv este trecerea preoților de sub autoritatea Bisericii Ruse sub cea a Bisericii Românești. (…) Anume în acest context pleacă Mitropolitul Petru al Basarabiei, apoi în public apar informații compromițătoare în care înaltul prelat ar fi surprins în ipostaze intime cu un alt bărbat. Mitropolitul Petru al Basarabiei a fost o figură discretă, nu o să găsiți prea multe interviuri video cu acesta. A condus Mitropolia Basarabiei de mai bine de 30 de ani. Plecarea sa subită l-a scos însă în față și i-a atras multe critici, inclusiv din partea unor susținători ai Bisericii Ortodoxe Române. Este criticată în special activitatea sa, este pusă sub semnul întrebării moralitatea sa”, a menționat el.

Activistul Ion Andronache a evidențiat discursul ostil pe care mitropolitul l-a avut față de relațiile homosexuale și materialele apărute în spațiul public, care-i contrazic retorica. El a catalogat situația drept „ipocrizie”.

„Din punctul meu de vedere, problema nu este orientarea sexuală a unei persoane adulte. Fiecare om are dreptul la viață privată și la propriile alegeri. Problema este alta. Prima este ipocrizia. Atunci când te prezinți drept un apărător al „familiei tradiționale”, condamni public relațiile dintre persoane de același sex și contribui la marginalizarea acestora, iar ulterior apar informații care sugerează că propria ta viață contrazice discursul public promovat ani la rând, credibilitatea morală a acelui discurs se prăbușește”, a spus Andronache.

La rândul său, fostul prim-ministru Ion Sturza a scris: „Oricât am încerca să ne ascundem după formule de evlavie sau după argumentul bunului-simț că nu trebuie să intervenim în viața privată a cuiva, asistăm la un abis moral de proporții greu de imaginat. Mi-e rușine să mă uit în ochii rudelor și prietenilor mei, majoritatea oameni în vârstă, enoriași ai Mitropoliei Basarabiei. Treizeci de ani de minciună și degradare morală. Cum a fost posibil așa ceva? În văzul tuturor: al misiunilor diplomatice, al serviciilor speciale, al colegilor din Patriarhie. Au existat investigații jurnalistice, mărturii ale celor abuzați și hărțuiți. Și totuși, nimic. Doar eterna explicație: „Este o provocare a rușilor!”. (…) Creștinii din Moldova au fost păstoriți de un personaj sinistru, lipsit de har, de carismă, de cultură, incult și compromis moral”.

Iar activistul Vitalie Sprînceană consideră că imaginile au provocat controverse din cauza poziției Bisericii față de homosexualitate și sex.

„Chestia asta trecea doar o simplă bârfă dacă a) Biserica își rezolva relația cu sexul (de exemplu, să permită episcopilor, mitropoliților și patriarhilor să se căsătorească) și b) dacă Biserica ortodoxă nu făcea, din subiectul orientării sexuale, un fel de unică temă despre care biserica mai vorbește… Așa însă, biserica s-a prins într-o capcană pe care și-a pus-o singură… Tot luptând cu sexul, Biserica a ajuns să fie obsedată de el. E ciudat, desigur, că Petru și-a dat demisia pe tema sexului și că doar sexul constituie un comportament nepermis pentru biserică, motiv suficient pentru „demisie”. Nici Petru și nici alți prelați nu au clipit măcar când un preot de la Durlești a abuzat sexual o minoră, nu zboară preoții din funcție, când jură strâmb ori când fură, ori când nu-și iubesc aproapele, ori când sprijină legionari…”, a menționat Vitalie Sprînceană.

Amintim că, la sfârșitul lunii mai, Mitropolia Basarabiei a anunțat retragerea din funcție a mitropolitului Petru. Instituția a invocat oficial motive de vârstă și de sănătate. La scurt timp după acest anunț, în spațiul public au apărut imagini video cu caracter sexual în care ar apărea mitropolitul alături de un alt bărbat. Apariția imaginilor a generat speculații în spațiul public privind o posibilă legătură între difuzarea acestora și decizia de retragere.

Contactați anterior de NewsMaker, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat că demisia mitropolitului Petru este determinată în primul rând de vârsta și starea sa de sănătate. Totodată, aceștia au precizat că instituția va avea o poziție oficială privind autenticitatea imaginilor doar după o eventuală confirmare a acestora.

NM a solicitat un comentariu de la Patriarhia Română, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vasile Tofan/Facebook

Moldova a primit raportul de extindere al UE. Tofan: „Ținta de a închide negocierile la începutul lui 2028 este ambițioasă, dar realizabilă”OFICIAL

Republica Moldova a primit raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în procesul de aderare la UE. Potrivit premierului Vasile Tofan, Comisia plasează Moldova printre patru cele mai avansate țări în procesul de aderare. Potrivit UE, negocierile ar putea fi închise provizoriu la începutul lui 2028, dacă Moldova menține ritmul reformelor.

Tofan a anunțat pe 4 noiembrie că a primit documentul de la ambasadoarea UE la Chișinău, Iwona Piórko. Premierul a calificat evaluarea drept „foarte bună” și a spus că, în aprecierea Comisiei, termenul pe care și l-a propus Republica Moldova este „ambițios, dar realizabil”.

„Am primit astăzi raportul pentru Moldova de la Ambasadoarea UE, Iwona Piórko. Evaluarea este foarte bună: Comisia ne include între cele patru țări cele mai avansate în proces și confirmă că reformele din ultimii ani ne-au adus mai aproape ca niciodata de obiectivul nostru. Comisia spune direct că ținta noastră de a închide provizoriu negocierile la începutul lui 2028 este ambițioasă, dar realizabilă, dacă menținem ritmul reformelor. Este o recunoaștere importantă pentru Moldova și pentru toți cei care au muncit pentru acest rezultat – în instituții și în societate, inclusiv într-o perioadă foarte dificilă. Ne bucurăm de rezultat, dar nu încetinim. Integrarea europeană este proiectul nostru național și depinde, înainte de toate, de cât de bine ne facem lucrul acasă”, a scris Tofan pe rețele.

Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a precizat, la rândul său, că Moldova a înregistrat progrese în toate capitolele de negociere în ultimele 12 luni, iar în 25 dintre ele a trecut la un nivel mai înalt de pregătire pentru aderare.

„Comisia a propus și o foaie de parcurs pentru Republica Moldova care zice clar că Moldova poate închide negocierile de aderare în 2028 dacă menține același ritm al reformelor de care dă dovadă în ultimii ani. Mulțumesc tuturor funcționarilor publici, experților și partenerilor noștri care au muncit zile și nopți pentru a atinge aceste rezultate frumoase! Mai avem însă mult de lucru în următorii ani”, a scris Gherasimov.

Comisara europeană Marta Kos a declarat, în timpul prezentării Pachetului privind extinderea UE, că Republica Moldova și Ucraina „sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri”. Oficiala europeană și-a exprimat speranța că statele membre vor ajunge în curând la un consens privind clusterele rămase. Kos a calificat drept „ambițios” obiectivul Chișinăului de a încheia negocierile la începutul lui 2028 și a declarat că, pentru a-l atinge, Moldova va trebui să obțină rezultate clare în toate capitolele de negociere. Detalii – AICI.

Pe 3 noiembrie, cu o zi înainte de publicarea Pachetului de extindere al UE pentru 2026, vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a explicat că raportul de țară evaluează, pentru fiecare capitol de negociere, progresele sau regresele din ultimele 12 luni și nivelul de pregătire pentru aderare. Comisia Europeană recomandă, de asemenea, reformele pe care fiecare țară candidată ar trebui să le facă în următoarele 12 luni.

Gherasimov a amintit că, în raportul de anul trecut, Republica Moldova a înregistrat progrese în toate cele 33 de capitole de negociere, iar nivelul de pregătire pentru aderare a crescut în două treimi dintre ele. Printre domeniile în care pregătirea a avansat se numără energia, educația și cultura, uniunea vamală și libera circulație a capitalului.

***

Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele două state au deschis primul grup de capitole de negociere, „Valori fundamentale”. Acesta vizează statul de drept, justiția, drepturile fundamentale și combaterea corupției și este primul deschis și ultimul închis în procesul de aderare.

Ulterior, Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru clusterul „Relații externe”, pe 14 iulie, iar pe 13 octombrie — pentru „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”.

Negocierile de aderare acoperă, în total, 33 de capitole ale legislației europene, grupate în șase clustere tematice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: