Egalitate de gen și performanță la Campionatul de Fotbal BT Mamaia

Responsabilitate, respect, pasiune, ambiție și egalitate întâi de toate. Despre asta este activitatea în cadrul Victoriabank. Angajații știu să muncească, dar știu și să se distreze. Ei participă des la teambuildinguri, concursuri, maratoane și la alte competiții sportive. Unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului a fost Campionatul de Fotbal BT Mamaia, disputat din 2011 între echipele grupului financiar Banca Transilvania.

Victoriabank participă la acest turneu pentru a patra oară, de când este parte a familiei BT. Ediția din acest an a venit cu o surpriză. În premieră, la turneu au avut ocazia să se înscrie și fetele. Din cei 1 432 de participanți, 370 au fost angajate ale grupului BT. Victoriabank a fost reprezentată de trei tinere pasionate de fotbal, care au reușit să marcheze cinci goluri. Fetele au dat astfel start egalității și au demonstrat că fotbalul nu ține cont de gen.

«Faptul că am fost incluse în echipa de fotbal și noi, fetele, a fost o mare bucurie. Cine crede că noi suntem mai slabe decât băieții greșește. Rezultatele de pe teren au și demonstrat asta. Am atacat cu succes porțile adversarilor și am bătut multe goluri!», a menționat Daniela Pileasov, inginer programator Direcția Tehnologii Informaționale.

Și Valentina Chirilenco, manager relații cu clienții, și-a exprimat satisfacția că a avut posibilitatea să joace fotbal: «Acest eveniment ne-a ajutat să înțelegem cât de mult contează să fim uniți, dar și cât de valoroasă este contribuția fiecărui membru în obținerea victoriei, indiferent de gen.»

Întrebată cum a fost această experiență pentru ea, Daniela Coșuleanu, secretar-referent, Direcția Guvernanță Corporativă, a declarat: «Ador sportul, e despre spiritul de echipă, dar nu mi-am imaginat că voi participa vreodată la turnee de fotbal! Este o ocazie specială de a-mi testa capacitățile fizice, dar și de a cunoaște colegii din România. Abia aștept să ne revedem pe teren anul viitor.»

Fotbaliștii Victoriabank au petrecut un weekend de excepție la Mamaia, acolo unde s-au disputat meciurile. Gazda evenimentului a fost Academia de Fotbal «Gheorghe Hagi». Radu Jitaru, manager Tehnologie Digitală, căpitanul echipei Victoriabank, spune că este mulțumit de rezultatele obținute, dar nu va renunța la ideea de a deveni campioni:

«Echipa noastră — zece băieți și trei fete — a luptat pentru fiecare victorie și am reușit să ajungem în sferturile de finală. Abia așteptăm să ne revedem cu colegii noștri din România la anul. O să începem de pe acum antrenamentele pentru 2024 ca să aducem cupa acasă!»

Fetele și băieții de la Victoriabank au ajuns până în sferturile de finală ale campionatului BT Mamaia. Câștigătoarea competiției a fost desemnată în acest an echipa de la Cluj.

«Felicit fotbaliștii Victoriabank pentru participarea la campionat și rezultatul frumos obținut. Le mulțumesc pentru spiritul de echipă. Transmit felicitări și colegilor de la Cluj pentru performanțele arătate în fotbal și ne bucurăm să facem parte cu toții din marele grup financiar al Băncii Transilvania. Împreună promovăm și sportul, și competiția, dar și egalitatea, care este una din condițiile principale ale succesului nostru antreprenorial.» — a spus în mesajul său Levon Khanikyan, CEO Victoriabank.

La Campionatul de Fotbal BT Mamaia 2023 au participat echipe de la 87 de sucursale și subsidiare ale grupului financiar Banca Transilvania, care au jucat în total 193 de meciuri.

#OameniiDeLaVictoriabank  #CampioniiVictoriabank

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MAIA

Banii promiși fermierilor pentru 2026 merg la datorii din 2025? Producătorii de sfeclă de zahăr amenință cu proteste. Slusari: „Am rămas șocat”

Fondurile nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru finanțarea cererilor de plăți complementare depuse de fermieri în 2025, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Potrivit instituției, decizia vizează peste 3.700 de fermieri. Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, contestă procedura și susține că redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), aprobat anterior de Guvern și prezentat drept unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru agricultură. În același timp, cultivatorii de sfeclă de zahăr cer acordarea subvențiilor prevăzute pentru acest an și avertizează că, în lipsa unei soluții, se vor alătura protestelor agricultorilor.

Decizia a fost luată la cea de-a doua ședință a Comitetului național de monitorizare a implementării Programului strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), care a avut loc astăzi, 2 octombrie. Ședința a fost deschisă de ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, care conduce comitetul.

Potrivit Ministerului, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat informații despre gestionarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și despre implementarea deciziilor luate la ședința precedentă. Propunerile de redistribuire au fost examinate în baza informațiilor AIPA și în temeiul rectificării Legii bugetului de stat.

„S-a decis redistribuirea mijloacelor financiare identificate ca nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare alocate din FNDAMR, către forma de subvenționare plați complementare, pentru subvenționarea cererilor depuse de către fermieri în anul 2025, având un impact major asupra unui număr de peste 3 720 fermieri”, a comunicat instituția.

Comunicatul Ministerului nu precizează suma totală redistribuită și nici dacă măsurile de sprijin prevăzute în PSPA pentru 2026 vor fi finanțate din alte surse.

Slusari: datoriile trebuie achitate, dar angajamentele pentru 2026 trebuie respectate

Într-o discuție cu NewsMaker, Alexandr Slusari a declarat că nu pune la îndoială necesitatea achitării datoriilor față de agricultori. Obiecția sa ține de respectarea angajamentelor asumate de Guvern pentru anul 2026 și de procedura de redistribuire a banilor.

Potrivit lui Slusari, PSPA prevede pentru acest an plăți directe inclusiv pentru producătorii de sfeclă, legume și lapte, sprijin pentru agricultura ecologică, precum și subvenționarea primelor de asigurare. El susține că aceste măsuri rămân prevăzute în hotărârea Guvernului, dar nu vor mai fi finanțate în urma deciziei comitetului.

„Eu nu pun la îndoială că datoriile trebuie să fie achitate. Dar, totodată, statul și-a asumat niște angajamente față de alți agricultori în 2026”, a declarat Slusari pentru NM.

Slusari consideră că autoritățile ar fi trebuit să modifice mai întâi hotărârea Guvernului și să anunțe public ce măsuri nu vor mai fi finanțate, înainte de a redistribui fondurile.

„Cert este că PSPA-ul în acest an prevede finanțarea mai multor măsuri și pe fiecare măsură a fost rezervată suma. De exemplu, pe sfeclă – 40 de milioane, pe agricultură ecologică – 28 de milioane, pe legume – 40 de milioane, pe asigurări – 100 de milioane. Toate aceste lucruri au fost aprobate prin hotărâre de Guvern și nimeni, până în ziua de azi, nu a anulat”, a mai declarat directorul executiv al „Forța Fermierilor”.

În opinia sa, statul trebuia fie să găsească banii necesari, fie să modifice programul și să le explice agricultorilor că nu poate finanța măsurile promise. Potrivit lui Slusari, la ședința precedentă a comitetului, din septembrie, AIPA anunțase că pregătește lansarea apelurilor de finanțare pentru măsurile prevăzute în 2026, iar graficul acestora urma să fie aprobat la următoarea ședință.

„Nu a trecut nicio lună și ei vin și zic gata, prin decizia asta, tot ce e prin PSPA nu e valabil și noi redistribuim banii pentru achitarea datoriilor, nefăcând modificare în hotărârea Guvernului. Din punctul meu de vedere, cei care au votat astăzi la comitet această redistribuire, fără modificarea hotărârii Guvernului, au încălcat legea. (…) Sincer, eu un pic am rămas șocat de modalitatea, de procedura care a fost folosită și atitudinea lejeră față de legislația în vigoare. Vrea ministerul – respectă PSPA-ul, nu vrea – nu respectă, fără ca măcar să modifice”, a mai declarat Slusari.

Producatorii de sfeclă de zahăr cer subvențiile promise și amenință cu proteste

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) solicită, la rândul său, alocarea urgentă a plăților cuplate pentru sfecla de zahăr, prevăzute pentru 2026. Asociația a adresat o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și AIPA, după ce, potrivit acesteia, fermierii au înțeles din recenta întrevedere cu ministrul că subvențiile nu vor fi acordate.

APSZM precizează că acest sprijin le-a fost promis cultivatorilor timp de trei ani. Potrivit asociației, PSPA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 288/2026, prevede, începând cu acest an, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr, cu un buget de 40 de milioane de lei.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat Alexei Chiriac, președintele Asociației.

***

Amintim, Programul Strategic al Politicii Agricole 2026 – 2030 a intrat în vigoare în iunie 2026. Guvernul promitea, atunci, că PSPA va aduce noi oportunități de finanțare pentru fermieri. Pentru 2026, Ministerul Agriculturii promitea atunci că vor fi lansate intervenții dedicate sectorului vegetal și zootehnic, precum și măsuri de sprijin pentru irigații, agricultura ecologică, tinerii fermieri și fermele de familie.

Andrei Mardari || NewsMaker

Cunoașterea limbii române, obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan: CC a respins sesizarea PSRM

Candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei trebuie în continuare să cunoască limba română, potrivit deciziei Curții Constituționale, pronunțată pe 2 octombrie. Curtea a respins sesizarea celor 11 deputați socialiști, care au cerut verificarea constituționalității cerinței și declararea acesteia drept neconstituțională. Curtea a recunoscut, la rândul său, constituționalitatea prevederii.

Autorii sesizării au fost: Igor Dodon, Grigorii Uzun, Ala Ursu Antoci, Alla Pilipețcaia, Alla Darovannaia, Marcel Cenușa, Pavel Voicu, Bogdat Țîrdea, Grigore novac, Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco. Aceștia au solicitat, pe 28 august, Curții Constituționale să verifice constituționalitatea expresiei „și română” din cuprinsul articolului 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022.

Menționăm că alineatul (4) al acestui articol prevede că „au dreptul de a fi aleși Bașcan al Găgăuziei, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor vârsta de 35 de ani, a locuit sau locuiește permanent în unitatea administrativ-teritorială autonomă Găgăuzia nu mai puțin de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul cod”.

Autorii sesizării au solicitat Curții să declare neconstituțională prevederea de la articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, în partea ce ține de textul „și română”.

Curtea Constituțională a hotărât să respingă sesizarea privind controlul constituționalității textului „și română”. „Se recunoaște constituțional textul „și română” din articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022″, a precizat Curtea. Hotărârea este definitivă, nu poate fi suspusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

În timpul unui briefing de presă, președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că „stabilirea condiției cunoașterii limbii române de către candidatul la funcția de guvernator nu poate fi considerată o condiție imprevizibilă, inclusiv de capacitatea guvernatorului de a comunica direct cu autoritățile centrale în limba oficială depinde funcționarea coerentă a statului și eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și autoritățile unității teritoriale autonome”.

„Limba de stat constituie o valoare constituțională, un simbol al unității poporului și o parte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova. Această dimensiune constituțională nu încetează să opereze în Găgăuzia. (…) Această condiție se înscrie în regimul juridic general al funcțiilor de demnitate publică și corespunde, în același timp, unei necesități concrete de exercitate efectivă a mandatului și de comunicare interinstituțională”, a adăugat Manole.

***

Menționăm că, pe 15 noiembrie 2026, vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

presedinte.md

Maia Sandu, la Helsinki: „O Moldovă aflată sub controlul Kremlinului ar face Ucraina mai vulnerabilă”

Președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova intenționează să-și consolideze cooperarea cu Finlanda în domeniul securității și al rezilienței și mizează pe sprijinul Helsinkiului pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său finlandez, Alexander Stubb, care a avut loc pe 2 octombrie, la Helsinki.

„Avem multe de învățat de la Finlanda: de la modelul vostru de securitate integrată, de la pregătirea civililor și de la calmul pe care îl oferă faptul că ești pregătit. De aceea, am propus instituirea unui dialog structurat între Republica Moldova și Finlanda cu privire la reziliență”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a subliniat că Republica Moldova își dorește să avanseze în procesul de aderare la UE, menționând că, în acest an, țara a deschis oficial primele capitole de negociere.

„Facem reforme și îndeplinim, pe merit, fiecare condiție. Contăm pe sprijinul Finlandei pentru a face următorii pași în această toamnă”, a spus șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, alegerea europeană a Republicii Moldova are și o dimensiune de securitate, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

„Cei 1 200 de kilometri de frontieră ai Republicii Moldova cu Ucraina fac parte din aceeași frontieră estică a Europei. Aderarea noastră consolidează securitatea atât a Ucrainei, cât și a Uniunii Europene. O Moldovă europeană securizează flancul sud-vestic al Ucrainei și consolidează stabilitatea la frontiera estică a UE. O Moldovă aflată sub controlul Kremlinului ar face Ucraina mai vulnerabilă”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a vorbit și despre presiunile de securitate cu care se confruntă Republica Moldova. Potrivit acesteia, în acest an, drone rusești au pătruns de peste 45 de ori în spațiul aerian al țării, iar opt astfel de incidente au avut loc în ultima săptămână.

Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova își consolidează capacitățile de apărare și securitate, inclusiv prin investiții în apărarea antiaeriană, modernizarea armatei și combaterea atacurilor cibernetice și a manipulării informaționale.

„Răspunsul nostru este să devenim mai puternici. Investim în apărarea antiaeriană, ne modernizăm armata și majorăm cheltuielile pentru apărare. Ne consolidăm capacitățile de a combate manipularea informațională și atacurile cibernetice și de a ne proteja alegerile”, a spus președinta.

În același timp, Maia Sandu a evidențiat progresele în domeniul energetic, afirmând că Republica Moldova a trecut de la o dependență de 100% de gazul rusesc la zero.

„Am trecut de la o dependență de 100% de gazul rusesc la zero, iar până la sfârșitul acestui an, sursele regenerabile vor reprezenta 30% din capacitatea instalată de producere a energiei electrice. Astfel, am eliminat cea mai puternică pârghie pe care Rusia o avea asupra noastră”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu a mulțumit Finlandei pentru sprijinul acordat Ucrainei și a subliniat că rezistența acestei țări este importantă și pentru securitatea Republicii Moldova. „În cele din urmă, rezistența Ucrainei este cea care protejează pacea Republicii Moldova”, a spus ea.

Președinta a mai afirmat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă pentru Republica Moldova nu doar un obiectiv politic și economic, ci și un element important pentru securitatea țării.

„Ceea ce ne dă putere să mergem înainte, în pofida șocurilor energetice, a unui război la hotar și a presiunilor asupra economiei, este hotărârea noastră de a adera la Uniunea Europeană – o uniune în care țările se sprijină și se protejează reciproc”, a declarat Maia Sandu.

***

Amintim că Maia Sandu efectuează astăzi, 2 octombrie, o vizită de lucru în Finlanda.

„Du-te la culcare” și „educată-te”: deputata Olga Ursu, în Parlament, către PAS: „să vă fie rușine!”

Deputata MAN din fracțiunea „Alternativa”, Olga Ursu, a părăsit ședința plenară a Parlamentului din 2 octombrie în semn de protest, după ce majoritatea PAS a respins solicitarea de audiere a ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, privind situația hidrologică de pe Nistru și Prut. În timpul dezbaterilor, Ursu l-a acuzat pe Vasile Grădinaru că a trimis-o „la culcare”, iar pe Marcela Adam – că i-a cerut lui Ion Chicu să-și „educe” colega. Parlamentara a anunțat că va sesiza misiunile diplomatice și partenerii internaționali în legătură cu incidentul.

„Stimați colegi din PAS, spuneți ce anume ascundeți sau ce anume nu vreți să aflăm despre situația hidrologică de pe Nistru și Prut. Toată opoziția astăzi vă solicită audierea ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, anume pentru faptul să nu existe manipulări și speculații”, a declarat Olga Ursu în plenul Parlamentului.

Propunerea nu a fost inclusă pe ordinea de zi, după ce majoritatea PAS nu a susținut-o.

În timpul ședinței, susține Olga Ursu, deputatul PAS Vasile Grădinaru i-ar fi spus să meargă „la culcare”, iar Marcela Adam i-ar fi cerut lui Ion Chicu să-și educe colega.

Ursu i-a reproșat Marcelei Adam că nu îi ia apărarea, în calitate de președintă a Platformei parlamentare a femeilor deputate.

„Să vă fie rușine! Dumneavoastră trebuie să luați apărarea doamnelor deputate”, a spus Ursu, înainte de a părăsi sala, în aplauzele colegilor din opoziție.

Ion Chicu a intervenit în apărarea colegei sale și le-a cerut parlamentarilor să manifeste mai mult respect atunci când sunt formulate inițiative sau solicitări.

„Domnule Grădinaru, doamna Ursu s-a adresat frumos Parlamentului cu o inițiativă. Să-i spui „la culcare”, nu e frumos. Haideți să fim toleranți și să nu avem așa reacții. „La culcare” puteți între voi să spuneți, dar la colegii doamnei e de dorit să vă abțineți. Nu e frumos”, a declarat deputatul „Alternativa”, fostul premier Ion Chicu.

Ulterior, într-o postare video pe rețelele sociale, Olga Ursu a susținut că nu i-a fost oferit dreptul la replică și a acuzat PAS de „aroganță, discriminare, misoginism, atacuri și blocarea oricărei încercări de a cere explicații”.

„De cinci ori opoziția a cerut audieri. De cinci ori PAS a refuzat. Așa arată „respectul” PAS pentru opoziție”, a declarat parlamentara.

Ursu a anunțat că va sesiza misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova și partenerii internaționali în legătură cu incidentul.

Deocamdată, Vasile Grădinaru și Marcela Adam nu au comentat acuzațiile Olgăi Ursu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) FlyOne a spălat 41 mil de lei?/ Stoianoglo, „candidatul Parlamentului” la bașcan?/ Șor revine în joc

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— FlyOne основали на 41 млн незадекларированных леев? Реакция авиакомпании
— În 2022 critica majorarea TVA, în 2026 o susține. De ce și-a schimbat Grosu poziția?
— PAS, fără candidat la funcția de bașcan? Grosu: din partea Parlamentului este deja unul
— 1.700 € pentru permis: fost examinator al ASP, reținut
— Șase ani de Europe Café: cum este prezentată UE în Moldova
— SUA au impus sancțiuni împotriva rețelei A7, creată de Șor
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: