NewsMaker

Elevii din regiunea transnistreană vor învăța istoria din manuale dictate de Kremlin? Serebrian: nu îmi dau seama prin ce canal au ajuns

Regimul de la Moscova a transmis în regiunea transnistreană 2 500 de manuale de istorie în care evenimentele din istoria modernă a Federației Ruse, inclusiv agresiunea militară asupra Ucrainei și anexarea Crimeei, sunt interpretate în stilul propagandei ruse. În cadrul unui briefing de presă din 27 octombrie, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu și Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun au calificat acțiunea drept „un gest neprietenesc al Rusiei în raport cu cetățenii Moldovei”. Totodată, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a declarat pentru NM că, „cel mai probabil, manualele au fost livrate în regiune cu ajutorul misiunii diplomatice”.

„Manuale de istorie” de la Moscova

Pe 20 octombrie, reprezentanța agenției guvermamentale Rossotrudnicestvo în Moldova „Casa Rusă” a anunțat că „a donat” 2 500 manuale elevilor din regiunea transnistreană. NM a reușit să identifice materialele, care s-au dovedit a fi manuale de „Istorie a Patriei”, din ediția 2023, pentru clasa a IX-a. Ulterior, NewsMaker a achiziționat manualul în format electronic și a analizat conținutul.

Potrivit adnotației, manualul „Istoria Patriei” pentru clasa a 9-a reflectă istoria statului rus din 1917 până în prezent.

Partea ce trezește cel mai mult interesul este secțiunea „Rusia modernă”, adăugată în ediția din 2023, care descrie evenimentele din ultimul deceniu până în prezent. În acest compartiment al manualului, evenimentele care au avut loc în ultmii 10 ani în Rusia sunt interpretate în stilul propagandei ruse. Printre altele, în manual, invazia rusă din Ucraina este numită „operațiune de salvare”, iar anexarea peninsulei ucrainene Crimeea – „reintegrare teritorială”.

Chișinăul: „O sfidare și un gest neprietenos”

În cadrul conferinței de presă după ședința Guvernului din 27 octombrie, corespondenta NM Malvina Cojocari l-a întrebat pe Ministrul de Externe Nicu Popescu care este poziția instituției pe care o conduce vis-a-vis de faptul că în regiunea transnistreană au fost aduse 2 500 de manuale de istorie din Rusia, dar și că în ele agresiunea militară rusă este numită „operațiune de salvare”, iar anexarea ilegală a Crimeei – „reintegrare teritorială”.

Evident regiunea transnistreană face parte integrantă din Republica Moldova. Activitățile Federației Ruse în această regiunea a Republicii Moldova sunt neprietenoase față de Republica Moldova. O bună parte din ele sunt ilegale, inclusiv prezența militară rusă ilegală, contrară Constituției, normelor de drept internațional. Și inclusiv astfel de situații denotă, din nou, o sfidare și un gest neprietenesc inițiat de Federația Rusă față de cetățenii acestei țări”, a răspuns acesta.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat că autoritățile vor reveni cu o reacție, dar și cu modalități prin care asemenea incidente să nu mai aibă loc.

Ulterior, noi vom preciza și, evident, pe subiectele ce țin de reglementarea transnistreană coordonăm pozițiile și avem un schimb de informații constant cu domnul viceprim-ministru pentru reintegrare, Oleg Serebrian. Vom elucida în continuare circumstanțele în care acest lucru a avut loc și vom reveni cu modalități de a nu permite astfel de gesturi absolut inacceptabile, care nu contribuie la menținerea calmului pe teritoriu întregii țări, inclusiv în regiunea transnistreană”, a spus el.

Prezent la eveniment, și Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a comentat subiectul.

Voi reitera mesajul vicepremierului responsabil de integrarea europeană. Este un gest neprietenos din partea Federației Ruse, unul dintre multiplele gesturi neprietenoase întreprinse în raport cu Republica Moldova în ultima perioada. Și crede că aici va exista o reacție din partea Ministerului Evident că condamnăm acest efort adițional de a promova niște narative false in rm, contrare intereselor noastre naționale și contrare adevărului”, a declarat oficialul.

Întrebat cum duce cont Ministerul Educației din ce manuale învață elevii din regiunea transnistreană, Dan Perciun a spus: „În condițiile actuale, capacitatea ministerului de a reglementa și a ne asigura că aceleași manualele care sunt  utilizate pe celălalt mal al Republicii Moldova sunt utilizate și în regiune transnistreană este minimă. Presupun că aceste manuale au fost inclusiv transmise prin poștă diplomaică”.

„Cărțile n-au trecut prin punctele de control ale Moldovei”

Întrebat de NM, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a declarat că lotul de manuale nu a trecut prin punctele de control ale Republicii Moldova, însă nu cunoaște prin ce alte canale au ajuns în regiunea transnistreană.

M-am documentat chiar acum la departamentul vamal, ca să aflu dacă este adevărat că aceste cărți au trecut prin punctele de control ale Republicii Moldova. Nu este adevărat. Dacă există un alt canal de a aduce un volum atât de mare de cărți de cât canalele legale, este altceva. Nu-mi dau seama care ar fi acesta. Dar, în orice caz nu au trecut prin punctele de control vamal ale Republicii Moldova”, a declarat Serebrian.

Ulterior, vicepremierul pentru reintegrare a revenit cu un apel în care ne-a comunicat că, „cel mai probabil, manualele au fost aduse cu ajutorul misiunii diplomatice”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: