novostipmr.com

Krasnoselski: Elevii din dreapta Nistrului, care învață în Transnistria, vor primi documente ca să poată traversa linia administrativă

Elevii din dreapta Nistrului care studiază în instituțiile de învățământ din regiunea transnistreană vor primi documente care să le autorizeze trecerea prin punctele de control. O decizie în acest sens a fost luată de liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul administrației regiunii transnistrene.

Subiectul a fost discutat pe 27 august, în cadrul ședinței administrației de la Tiraspol. Membrii acesteia au discutat despre felul cum vor funcționa școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană în condițiile pandemiei. O parte dintre instituțiile de învățământ respective au fost deja inspectate de către o comisie sanitar-epidemiologică, iar restul urmează a fi verificate.

Dacă administrația acestor instituții de învățământ nu va asigura testarea personalului, atunci autoritățile transnistrene vor face acest lucru, se arată în comunicat.

De asemenea, conducerea de la Tiraspol urmează să elaboreze un mecanism privind traversarea zilnică a punctelor de control de către pedagogi și elevi. Subiectul vizează inclusiv trei școli din Tighina, unde învață copii din sate controlate de administrația de la Chișinău.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a solicitat conducerii Tighinei să elaboreze documente care să permită celor vizați să traverseze punctele de control.

„Numai printr-o disciplină strictă vom reuși să depășim al doilea val al pandemiei care a început chiar mai devreme decât ne așteptam: la sfârșitul verii, nu la începutul toamnei. Cu cât mai mult relaxăm măsurile de carantină, cu atât vom înăspri controlul. Dacă vrem ca economia să funcționeze, ca business-ul să se mențină, ca copiii să meargă la școală și la grădiniță, trebuie să ne autodisciplinăm”, a declarat Krasnoselski.

Amintim că, pe 21 august, subiectul școlilor românești din stânga Nistrului, dar și în cele din partea dreaptă unde învață elevi din regiunea transnistreană, a fost subiectul unei ședințe comune cu participarea reprezentanților Biroului Politici de Reintegrare,  Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, administrației instituțiilor de învățământ, dar și a Misiunii OSCE în Republica Moldova.

„Profesorii și elevii vor traversa linia administrativă în baza legitimațiilor de serviciu și a carnetelor de elevi, iar elevii înmatriculați în clasa întâi, ca și părinții sau însoțitorii – în baza unor certificate emise de instituțiile de învățământ”, a spus Marian Gherman, șeful Biroului Politici de Reintegrare.

Totodată, va fi asigurată și circulația transportului școlar sau privat, în cazul în care părinții își vor aduce pe cont propriu copiii la școală. Ca măsură suplimentară, Biroul Politici de Reintegrare a sesizat Misiunea OSCE în Republica Moldova să desfășoare patrulări în Zona de Securitate pentru a monitoriza deplasarea elevilor și a preveni și documenta eventuale incidente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: