novostipmr.com

Krasnoselski: Elevii din dreapta Nistrului, care învață în Transnistria, vor primi documente ca să poată traversa linia administrativă

Elevii din dreapta Nistrului care studiază în instituțiile de învățământ din regiunea transnistreană vor primi documente care să le autorizeze trecerea prin punctele de control. O decizie în acest sens a fost luată de liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul administrației regiunii transnistrene.

Subiectul a fost discutat pe 27 august, în cadrul ședinței administrației de la Tiraspol. Membrii acesteia au discutat despre felul cum vor funcționa școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană în condițiile pandemiei. O parte dintre instituțiile de învățământ respective au fost deja inspectate de către o comisie sanitar-epidemiologică, iar restul urmează a fi verificate.

Dacă administrația acestor instituții de învățământ nu va asigura testarea personalului, atunci autoritățile transnistrene vor face acest lucru, se arată în comunicat.

De asemenea, conducerea de la Tiraspol urmează să elaboreze un mecanism privind traversarea zilnică a punctelor de control de către pedagogi și elevi. Subiectul vizează inclusiv trei școli din Tighina, unde învață copii din sate controlate de administrația de la Chișinău.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a solicitat conducerii Tighinei să elaboreze documente care să permită celor vizați să traverseze punctele de control.

„Numai printr-o disciplină strictă vom reuși să depășim al doilea val al pandemiei care a început chiar mai devreme decât ne așteptam: la sfârșitul verii, nu la începutul toamnei. Cu cât mai mult relaxăm măsurile de carantină, cu atât vom înăspri controlul. Dacă vrem ca economia să funcționeze, ca business-ul să se mențină, ca copiii să meargă la școală și la grădiniță, trebuie să ne autodisciplinăm”, a declarat Krasnoselski.

Amintim că, pe 21 august, subiectul școlilor românești din stânga Nistrului, dar și în cele din partea dreaptă unde învață elevi din regiunea transnistreană, a fost subiectul unei ședințe comune cu participarea reprezentanților Biroului Politici de Reintegrare,  Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, administrației instituțiilor de învățământ, dar și a Misiunii OSCE în Republica Moldova.

„Profesorii și elevii vor traversa linia administrativă în baza legitimațiilor de serviciu și a carnetelor de elevi, iar elevii înmatriculați în clasa întâi, ca și părinții sau însoțitorii – în baza unor certificate emise de instituțiile de învățământ”, a spus Marian Gherman, șeful Biroului Politici de Reintegrare.

Totodată, va fi asigurată și circulația transportului școlar sau privat, în cazul în care părinții își vor aduce pe cont propriu copiii la școală. Ca măsură suplimentară, Biroul Politici de Reintegrare a sesizat Misiunea OSCE în Republica Moldova să desfășoare patrulări în Zona de Securitate pentru a monitoriza deplasarea elevilor și a preveni și documenta eventuale incidente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: