Andrei Mardari / NewsMaker

Emerging Europe: Maia Sandu a fost desemnată „personalitatea publică a anului 2022”

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost desemnată „personalitatea publică a anului 2022”. Nominalizarea a fost făcută de către Emerging Europe în cadrul celei de-a cincea ediții a unui program care prezintă cele mai bune lucruri din regiunea Europei: persoane, organizații publice și private, proiecte sau inițiative.

„Angajamentul neabătut al Maiei Sandu față de democrație și statul de drept în Moldova o face alegerea firească pentru premiul „Personalitatea publică a anului în Europa emergentă” de anul acesta”,  se arată într-o notă emisă de Emerging Europe.

Sandu, aleasă în noiembrie 2020, și-a centrat campania prezidențială pe eradicarea sărăciei și combaterea corupției. Privită de multă vreme de mass-media internațională, în termeni oarecum simpliști, drept „pro-european” (spre deosebire de Igor Dodon, predecesorul ei, care favorizează legăturile mai strânse cu Rusia), Sandu a promis să reînnoiască aspirațiile europene ale Moldovei.

Luna trecută, ea și-a îndeplinit promisiunea când guvernul Republicii Moldova a solicitat oficial să adere la Uniunea Europeană.

„Vrem să trăim în pace, prosperitate și să fim parte din lumea liberă”, a spus Sandu în martie. „În timp ce unele decizii necesită timp, altele trebuie luate rapid și decisiv și profitând de oportunitățile care vin odată cu o lume în schimbare”, a spus Sandu, citată de Emerging Europe.

Sursa citată mai scrie că prima sarcină a președintei Maia Sandu a fost să elibereze Parlamentul Moldovei de deputați loiali lui Igor Dodon și oligarhului Vlad Plahotniuc.

„Folosind fiecare dintre puținele instrumente de care dispunea, ea a reușit: alegerile parlamentare din iulie anul trecut au schimbat peisajul politic al Republicii Moldova. Mulți speră că schimbarea este permanentă”, se mai arată în comunicat.

„Acest premiu este o recunoaștere pentru angajamentul președintelui Sandu față de democrație și statul de drept și față de lupta împotriva corupției în Moldova”, spune Andrew Wrobel, fondatorul Emerging Europe.

„Acest angajament a fost demonstrat de mai multe ori pe parcursul anului 2021, nu în ultimul rând în eforturile de succes ale președintelui de a dizolva parlamentul și de a organiza alegeri libere și corecte, precum și în deschiderea ei de a construi un parteneriat durabil și pe termen lung cu Uniunea Europeană”, continuă Wrobel.

De la preluarea mandatului Sandu, Moldova a devenit o țară care oferă acum speranța unui viitor mai bun tuturor cetățenilor săi. Cel puțin, așa descrie situația din țara noastră publicația organizației Emerging Europe.

Emerging Europe apreciază și solidaritatea Republicii Moldova în contextul numărului mare de refugiați ucraineni pe care i-a găzduit țara noastră.

Ceremonia de decernare a premiilor, în paralel cu summitul „Future of Emerging Europe”, va avea loc la Bruxelles, la 23 iunie.

Precizăm Emerging Europe este o organizaţie care se focusează pe 23 de ţări din Europa Centrală, de Est, de Sud-Est şi din Caucazul de Sud.

Din Consiliul Emerging Europe fac parte formatori de opinie de prim rang, manageri de corporaţii, cercetători, foşti reprezentanţi de rang înalt ai organizaţiilor internaţionale, ai societăţii civile şi ai lumii diplomaţiei şi artei.

Printre laureaţii precedenţi se numără: directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva; procurorul european Laura Codruţa Kovesi; profesorul Gunter Verheugen, fost vicepreşedinte al Comisiei Europene; şi Svetlana Tihanovskaya, liderul opoziţiei democratice din Belarus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Dodon cere Curții Constituționale să clarifice procedura de judecare a foștilor președinți

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și actual deputat al Partidului Socialiștilor (PSRM), a sesizat Curtea Constituțională (CC) pentru a obține clarificări privind procedura de examinare a dosarelor penale în care sunt vizați ex-șefii de stat. Mai exact, acesta vrea să afle dacă dosarele foștilor președinți trebuie examinate de instanțele de drept comun sau de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în cel de-al doilea caz dacă este obligatorie ridicarea prealabilă a imunității parlamentare. Dodon și avocații săi au anunțat sesizarea marți, 3 noiembrie, după o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”.

Avocatul Petru Balan susține că apărarea a cerut de mai mult timp verificarea competenței CSJ de a examina acest dosar, întrucât statutul de președinte implică anumite proceduri judiciare speciale.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă în Curtea Supremă de Justiție. Acesta este lanțul logic, altul nu poate fi. Deci dacă domnului Dodon nu i s-a examinat chestiunea ridicării imunității, atunci cauza asta nu are ce căuta să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție. Dumnealui urmează a fi judecat ca un simplu cetățean, în instanța de sector, Judecătoria Chișinău”, a declarat avocatul.

La rândul său, Igor Dodon susține că, înainte ca dosarul său să fie trimis direct la CSJ, Parlamentul ar fi trebuit să-i ridice imunitatea cu votul a 67 de deputați, așa cum prevede procedura în cazul președintelui în exercițiu. Fostul șef al statului a criticat faptul că instanța nu a sesizat din proprie inițiativă Curtea Constituțională pentru a clarifica această problemă și l-a acuzat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea de părtinire.

„Curtea Supremă de Justiție, conform procedurii, trebuie să trimită această solicitare la Curtea Constituțională. Dar Gribincea nu vrea, pentru că el are înțelegere cu cineva să mă condamne mai repede. Nu știu cu cine: cu cumnatul lui Litvinenco (judecător la Curtea Constituțională – n. r.) sau cu PAS. Nu știu cu cine. Și încalcă toate procedurile”, a afirmat Igor Dodon.

În paralel, deputatul a sesizat CC și în calitate de parlamentar, solicitând verificarea constituționalității unui articol din Codul de procedură penală care prevede că președintele Republicii Moldova este judecat în primă instanță de CSJ.

Dodon afirmă că instanța aplică această prevedere în mod automat, prin analogie, fără să facă distincție între un președinte în exercițiu și un fost șef al statului, al cărui mandat s-a încheiat. În opinia sa, atribuirea competenței exclusive de judecare a foștilor președinți către CSJ creează un regim juridic discriminatoriu. Acesta argumentează că foștii șefi de stat nu beneficiază de garanția ridicării imunității de către Parlament, dar nici nu au dreptul să fie judecați de o instanță de drept comun, ceea ce le-ar limita posibilitatea de a contesta pe deplin o eventuală condamnare.

Deputatul cere Curții Constituționale să suspende aplicarea articolului respectiv din Codul de procedură penală până la examinarea sesizării în fond și să solicite Parlamentului eliminarea ambiguităților din legislație.

Avocatul Petru Balan a precizat că sesizarea CC este cu atât mai importantă în contextul în care procurorii au decis să înăsprească acuzațiile. Mai exact, aceștia susțin că fostul președinte ar fi trebuit să semneze decretele prin care reprezentanții Partidului Democrat din Moldova (PDM) urmau să fie desemnați candidați la funcția de prim-ministru.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: