Procesul de judecată împotriva fostului președinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, în dosarul privind frauda bancară se apropie de final. Partea acuzării și-a expus deja poziția, solicitând aplicarea celei mai severe pedepse posibile, iar apărarea, în ședința din 24 martie, a cerut ca Plahotniuc să fie declarat nevinovat.
Poziția apărării
În cadrul discursului său, avocatul Lucian Rogac a pus accent pe faptul că instanța a refuzat cererea apărării privind efectuarea unei expertize financiare a tranzacțiilor pe baza cărora Procuratura Anticorupție a construit acuzațiile împotriva lui Plahotniuc. Potrivit lui, această decizie ar fi lipsit inculpatul de mijloace eficiente de apărare.
El a subliniat că procurorii au avut suficiente resurse pentru pregătirea acuzării, în timp ce avocații nu au putut realiza în mod independent expertiza și calculele necesare. Apărătorul a menționat că în materialele dosarului există erori de calcul care, în unele cazuri, ajung la milioane de euro. Despre aceste discrepanțe a declarat anterior, în timpul audierii sale în instanță, și Plahotniuc însuși.
O altă obiecție a avocatului față de procesul judiciar ține de faptul că instanța a aprobat citarea a doar 27 de persoane dintr-o listă extinsă de martori. De asemenea, Rogac a adăugat că instanța a refuzat să accepte noi probe de nevinovăție ale inculpatului după expirarea termenului stabilit, deși, în cazuri excepționale, legislația permite acest lucru pentru stabilirea adevărului.
De mai multe ori în discursul său, avocatul a atras atenția asupra vitezei rapide cu care s-a desfășurat procesul judiciar. El insistă că 3–4 ședințe pe săptămână nu oferă apărării timp suficient pentru pregătire și pentru elaborarea unei strategii adecvate.
În final, apărătorul a cerut achitarea inculpatului. „Probele colectate nu demonstrează în niciun fel vinovăția clientului meu. În ansamblu, considerăm că dovezile prezentate de acuzare sunt insuficiente pentru pronunțarea unei condamnări”, a declarat Rogac în pauza ședinței.
Poziția acuzării
Cu o zi înainte, în timp ce prezenta poziția acuzării, procurorul Alexandru Cernei a declarat că infracțiunile pe care, potrivit anchetei, le-ar fi comis Plahotniuc au provocat un prejudiciu colosal atât la nivel național, cât și internațional. Pe lângă prejudiciul material direct adus bugetului de stat, estimat la aproximativ 1 miliard de euro, a fost subminată autoritatea instituțiilor statului și imaginea Republicii Moldova pe plan internațional. O atenție deosebită merită destabilizarea sistemului financiar-bancar al țării, a subliniat el.
Potrivit acestuia, s-a demonstrat că faptele imputate lui Plahotniuc au fost săvârșite cu intenție directă. Ținând cont de faptul că Plahotniuc ar fi implicat în activitatea infracțională reprezentanți ai mediului de afaceri și funcționari, precum și că ar fi creat și condus o organizație criminală, acuzarea solicită pentru acest episod (escrocherie) 15 ani de închisoare.
Procurorul a mai menționat în intervenția sa că existența unui grup infracțional organizat este confirmată de declarațiile unui martor sub acoperire, sub pseudonimul Maria Ursu. NM a relatat pe larg despre aceste mărturii.
În plus, pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari prin intermediul companiilor offshore, procuratura solicită pentru inculpat încă 10 ani de închisoare. Conform legislației Republicii Moldova, în cazul comiterii mai multor infracțiuni, pedeapsa finală se stabilește prin cumul, prin adunare totală sau parțială. În acest caz, procurorul solicită aplicarea adunării totale a pedepselor (15 ani + 10 ani), ceea ce duce la un total de 25 de ani de închisoare — termenul maxim posibil de detenție în cazul cumulului de infracțiuni. De menționat că detenția pe viață se aplică doar pentru anumite categorii de infracțiuni.
Procurorul insistă că, având în vedere lipsa circumstanțelor atenuante și existența exclusivă a celor agravante, precum și gravitatea faptelor, reeducarea inculpatului este imposibilă fără izolarea sa completă de societate. În acest sens, el solicită ca Plahotniuc să fie recunoscut vinovat și să i se aplice pedeapsa finală de 25 de ani de închisoare, cu executarea acesteia într-un penitenciar de tip închis.
De asemenea, Cernei solicită menținerea măsurii preventive sub forma arestului preventiv până la rămânerea definitivă a sentinței — până la decizia instanței de apel. În plus, acuzarea de stat cere confiscarea bunurilor inculpatului pentru acoperirea prejudiciului și achitarea cheltuielilor de judecată legate de procedura de extrădare.
Ce urmează?
După ce apărarea își va prezenta poziția, lui Vladimir Plahotniuc i se va acorda ultimul cuvânt. Avocatul său a declarat deja pentru presă că inculpatul va fi prezent la următoarea ședință, pe 25 martie. Potrivit apărătorului, Plahotniuc intenționează să facă o declarație cu privire la poziția exprimată de procuror.
„Domnul Vladimir Plahotniuc este un perfecționist, și de această dată a pregătit tabele, diagrame și multe anexe pentru a ajunge mai ușor la instanța de judecată și la opinia publică”, a menționat avocatul.
După ce inculpatul se va pronunța, instanța urmează să anunțe data pronunțării sentinței și să se retragă pentru deliberare.
***
Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.
Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.
