Pandemia de coronavirus a cotropit lumea, iar odată cu ea, comunitatea virtuală a fost invadată de mesaje „virale" – fake-uri despre coronavirus și despre metodele de tratament al acestuia. Și nu presa este principala sursă de răspândire a acestora, ci diferite canale informale și chat-uri din messenger și de pe rețelele sociale. De menționat că unele și aceleași fake-uri „călătoresc" prin multe țări și regiuni din spațiul post-sovietic. În cadrul proiectului internațional „Mediaseti", NewsMaker a adunat informații despre astfel de „catapulte" din Moldova, dar și de la jurnaliștii din câteva țări post-sovietice. Și a încercat să afle, de ce se face acest lucru, de ce oamenii cred atât de ușor în fake-uri și le distribuie, poartă oare vreo vină autoritățile în acest sens și dacă ar trebui, de fapt, să răspundă cineva pentru aceasta.
Diferite rețele sociale, chat-uri și messengerul au adus celebra „gură a târgului" la un nou nivel. Acum, faptele și istoriile inventate capătă o amploare nemaipomenită în doar câteva ore, iar în condițiile de epidemie – și mai rapid.
Cele mai frecvente tipuri de fake-uri și zvonuri despre coronavirus pot fi divizate simbolic în câteva grupuri.
Încă în ajunul instituirii stării de urgență în Moldova, pe rețelele sociale, în grupurile de părinți de pe messenger și alte căi de comunicare au început să apară mesaje care avertizau că elicopterele vor împrăștia de-asupra Chișinăului un antiseptic toxic. Toți erau îndemnați să nu iasă afară seara.
Mesajul a fost preluat rapid de chat-urile părinților elevilor, în unele dintre ele textul fiind transmis de profesori, aceștia afirmând că avertismentul a venit pe e-mail-ul școlii.
Părinții s-au împărțit în cei care cred și cei care se îndoiesc. Ca urmare a dezbaterilor aprinse, o participantă la discuție a fost nevoită chiar să facă referire la relațiile sale din administrația președintelui, pentru a-și convinge colegii de chat că informația despre elicoptere este falsă.
Asemenea mesaje au fost distribuite și pe Facebook și chiar în Story de pe Instagram. Ce-i drept, mulți utilizatori ai Instagramului au pus la îndoială veridicitatea acestei informații, însă menționau că, pentru orice eventualitate, au decis să-și preîntâmpine abonații.
Mesaje similare s-au răspândit și în grupurile din Transnistria și din Odessa.
Una dintre sursele media online din Moldova chiar a publicat acest mesaj pe site-ul său, cu titlul «Странное сообщение появилось в группах в Viber» („Un mesaj straniu a apărut în grupurile de pe Viber"). În textul articolului nu era indicat faptul că acesta este un fake news.
Mesajul despre elicoptere s-a răspândit atât de amplu și vertiginos, încât NM a fost nevoit să efectueze un fact-check al acestui zvon de pe rețelele sociale.
Încă în ajunul instituirii stării de urgență în Moldova, pe rețelele sociale, în grupurile de părinți de pe messenger și alte căi de comunicare au început să apară mesaje care avertizau că elicopterele vor împrăștia de-asupra Chișinăului un antiseptic toxic. Toți erau îndemnați să nu iasă afară seara.
Mesajul a fost preluat rapid de chat-urile părinților elevilor, în unele dintre ele textul fiind transmis de profesori, aceștia afirmând că avertismentul a venit pe e-mail-ul școlii.
Părinții s-au împărțit în cei care cred și cei care se îndoiesc. Ca urmare a dezbaterilor aprinse, o participantă la discuție a fost nevoită chiar să facă referire la relațiile sale din administrația președintelui, pentru a-și convinge colegii de chat că informația despre elicoptere este falsă.
Asemenea mesaje au fost distribuite și pe Facebook și chiar în Story de pe Instagram. Ce-i drept, mulți utilizatori ai Instagramului au pus la îndoială veridicitatea acestei informații, însă menționau că, pentru orice eventualitate, au decis să-și preîntâmpine abonații.
Mesaje similare s-au răspândit și în grupurile din Transnistria și din Odessa.
Una dintre sursele media online din Moldova chiar a publicat acest mesaj pe site-ul său, cu titlul «Странное сообщение появилось в группах в Viber» („Un mesaj straniu a apărut în grupurile de pe Viber"). În textul articolului nu era indicat faptul că acesta este un fake news.
Mesajul despre elicoptere s-a răspândit atât de amplu și vertiginos, încât NM a fost nevoit să efectueze un fact-check al acestui zvon de pe rețelele sociale.
„Ascultați doar informația oficială. Ignorați minciunile, vă rugăm. Noapte bună!"
Ion Chicu
Ernest Vardanean, consilierul prezidențial care, potrivit afirmațiilor președintelui, nu reprezintă poziția sa oficială, a avertizat cetățenii, prin intermediul Facebook, despre răspândirea informației false și i-a amenințat cu poliția.
„Dacă în Moldova va fi instituită starea de urgență, cei care născocesc și răspândesc fake news-urile o vor păți. Specialiștii în securitate cibernetică din componența structurilor de forță vor începe să identifice și să rețină autorii mesajelor false, inclusiv prin căutarea acestora prin intermediul adreselor IP, așa că nici VPN nu va ajuta".
Ernest Vardanean
Două zile mai târziu, în chat-urile părinților au început să răspândească avertismentul precum că trebuie să fie foarte vigilenți în expuneri și mesagerie, pentru că în țară „este deja o altă formă de monitorizare" și că toate apelurile telefonice se înregistrează, iar rețelele sociale sunt urmărite.
Autoritățile țării noastre nu au anunțat niciun fel de măsuri speciale pentru combaterea dezinformării pe rețelele sociale și la telefon.
După instituirea stării de urgență în țară, utilizatorii rețelelor sociale din Moldova mai distribuiau un fake, cel despre ieșirea nesancționată din casă și necesitatea de a avea cu sine o autorizație specială. Cei care nu vor avea un asemenea permis, riscau amenzi uriașe.
Menționăm că peste aproape o săptămână, acest fake a devenit adevăr. Autoritățile au înăsprit măsurile de carantină și au interzis pensionarilor să iasă din casă fără o necesitate stringentă, iar toți ceilalți cetățeni au fost obligați să aibă cu sine pașaportul și să nu se adune mai mulți de trei.
Două zile mai târziu, în chat-urile părinților au început să răspândească avertismentul precum că trebuie să fie foarte vigilenți în expuneri și mesagerie, pentru că în țară „este deja o altă formă de monitorizare" și că toate apelurile telefonice se înregistrează, iar rețelele sociale sunt urmărite.
Autoritățile țării noastre nu au anunțat niciun fel de măsuri speciale pentru combaterea dezinformării pe rețelele sociale și la telefon.
După instituirea stării de urgență în țară, utilizatorii rețelelor sociale din Moldova mai distribuiau un fake, cel despre ieșirea nesancționată din casă și necesitatea de a avea cu sine o autorizație specială. Cei care nu vor avea un asemenea permis, riscau amenzi uriașe.
Menționăm că peste aproape o săptămână, acest fake a devenit adevăr. Autoritățile au înăsprit măsurile de carantină și au interzis pensionarilor să iasă din casă fără o necesitate stringentă, iar toți ceilalți cetățeni au fost obligați să aibă cu sine pașaportul și să nu se adune mai mulți de trei.
Ceva asemănător au transmis unul altuia în WhatsApp locuitorii din Nijnekamsk, din Rusia. Într-un mesaj vocal, o femeie spunea că în curând, orașul va fi închis în carantină.
„Mai în scurt, fetelor, am vorbit acum cu soacra. Cumnata mea lucrează la reabilitare. Păi iată, ea spune că zilele acestea, orașul nostru va fi închis în carantină pentru două săptămâni. La ei s-a făcut conferință de presă. Au cerut să cumpere produse alimentare pentru două săptămâni, ca să nu fie agitație. Va fi strict interzisă ieșirea afară, dacă vor prinde, vor pune amendă. În curând, vor începe să închidă orașul, totul vor închide: toate magazinele, grădinițele, școlile. Nimic nu va funcționa", scrie „Coda Story" și proiectul independent «Холод» („Frigul"), citând respectivul fake news.
Jurnaliștii menționează că acest mesaj a fost înregistrat la 16 martie, când nici autoritățile federale, nici cele regionale încă nu cereau respectarea regimului de autoizolare. Acum, în Tatarstan funcționează un regim aspru de izolare, iar pentru încălcarea acestuia sunt prevăzute amenzi.
Panicante
„Ei ascund aceasta de noi"
La 18 martie, a doua zi după instituirea stării de urgență în Moldova, prin messenger au început să fie distribuite mesaje vocale, în care se spunea că guvernarea ascunde datele reale despre numărul bolnavilor de coronavirus și al celor decedați.
„Fetelor, salut! Informație de ultimă oră. Mai în scurt, tot ce se spune la televizor e un rahat, am vorbit cu cumătra Marcela, iar ea a aflat de la cumătru Radu o informație mult mai concretă. La [spitalul] „Toma Ciorbă" e p*****. Mulți morți, mai mulți de 20, cei infectați sunt mai mulți de 1000, noaptea îi duc ambulanțele. Ceea ce spun ei că sunt 30 de bolnavi e *******. Situația este foarte gheboasă. Pur și simplu pe ăștia bătrâni îi dau într-o parte, nu le fac nimic, iar pe cei tineri îi lecuiesc, pentru că ei nu au aparate pentru respirație artificială. Iar cei bătrîni mor, îi încarcă și îi duc la morgile din raioane, așa că păziți-vă și aveți grijă de voi".
Menționăm că potrivit datelor oficiale, la 18 martie, în Moldova erau 36 de bolnavi de coronavirus, 96 de persoane erau suspectate de coronavirus și era înregistrat un deces din cauza coronavirusului.
Un alt fake, pe care cetățenii Moldovei l-au distribuit și discutat pe larg pe rețelele sociale, era despre hoții care, deghizați în lucrători medicali, cereau să intre în casă și jefuiau. Aceste mesaje erau distribuite făcându-se referire la un anunț al poliției care, în realitate, nu a fost.
Un alt fake, pe care cetățenii Moldovei l-au distribuit și discutat pe larg pe rețelele sociale, era despre hoții care, deghizați în lucrători medicali, cereau să intre în casă și jefuiau. Aceste mesaje erau distribuite făcându-se referire la un anunț al poliției care, în realitate, nu a fost.
Fake-urile care par reale și mai și sunt însoțite de înregistrări video credibile, pot fi ușor verificate, scriu jurnaliștii de la hromadske.ua. În Ucraina, s-a distribuit pe larg o știre falsă precum că pasagerul unui autobuz ar fi fost bătut și dat afară din cauza că tușea.
Inițial, era vorba despre faptul că incidentul ar fi avut loc la Vinnița, apoi la Lvov. Câteva surse media din Ucraina au publicat acest video, dar ulterior, Serviciul ucrainean de Securitate a respins informația, iar presa a fost nevoită să publice dezmințire.
Conspirații
„Să fii Sidor Martînovici"
Subiectul pandemiei de coronavirus, care a devenit principal în toată presa mondială și regională, a creat un teren favorabil pentru conspirologi și adepți ai teoriei conspirației.
Și dacă unii activiști civici și oameni politici din Moldova au încercat să îndemne societatea să atragă atenția asupra faptului că pandemia ar putea fi un pretext pentru „ca să ruineze economia mondială, să redistribuie echilibrul puterilor în politica mondială, să falimenteze pe cineva, evidențiați ce-i necesar", un oarecare „pacient zero" a mers mai departe și a lansat un mesaj viral cu recomandări despre cum trebuie să interacționăm cu poliția. În acesta, cetățenii sunt îndemnați să se prezinte polițiștilor „Sidor Martînovici" sau atunci când poliția întreabă despre motivul plimbării în parc ș.a., chiar să refuze să se prezinte și să facă trimitere către Constituție.
Mesajul respectiv se încheie cu o informație precum că „judecătoriile au respins majoritatea covârșitoare a gafelor ilegale ale poliției" și că „pandemia de coronavirus este un fake, iar aceasta înseamnă că și carantina este ilegală".
Subiectul pandemiei de coronavirus, care a devenit principal în toată presa mondială și regională, a creat un teren favorabil pentru conspirologi și adepți ai teoriei conspirației.
Și dacă unii activiști civici și oameni politici din Moldova au încercat să îndemne societatea să atragă atenția asupra faptului că pandemia ar putea fi un pretext pentru „ca să ruineze economia mondială, să redistribuie echilibrul puterilor în politica mondială, să falimenteze pe cineva, evidențiați ce-i necesar", un oarecare „pacient zero" a mers mai departe și a lansat un mesaj viral cu recomandări despre cum trebuie să interacționăm cu poliția. În acesta, cetățenii sunt îndemnați să se prezinte polițiștilor „Sidor Martînovici" sau atunci când poliția întreabă despre motivul plimbării în parc ș.a., chiar să refuze să se prezinte și să facă trimitere către Constituție.
Mesajul respectiv se încheie cu o informație precum că „judecătoriile au respins majoritatea covârșitoare a gafelor ilegale ale poliției" și că „pandemia de coronavirus este un fake, iar aceasta înseamnă că și carantina este ilegală".
În Moldova, carantina este legală. După ce parlamentul a votat pentru instituirea stării de urgență în Moldova din auza pandemiei de coronavirus, Comisia pentru Situații Excepționale a fost împuternicită cu dreptul de a anunța măsuri de carantină și de a limita deplasarea cetățenilor. Este legal, toate indicațiile comisiei sunt publicate pe site-ul guvernului, iar autoritățile Moldovei au informat ONU și Consiliul Europei, așa cum prevede legea, despre faptul că unele drepturi ale cetățenilor sunt limitate.
În cazul unei întâlniri cu polițiștii, e mai bine să prezentați pașaportul și să explicați, unde mergeți.
Teoriile conspirației despre coronavirus nu au ocolit nici Ucraina.
Alina Șeremeta, jurnalistă de la hromadske.ua, a auzit de la un taximetrist despre teoria precum că noul coronavirus nu există: „Mergeam într-o zi cu un taxi și șoferul mă convingea că acest coronavirus nu există, iar UE, SUA și China s-au înțeles, pentru că este convenabil pentru fiecare. 一 Dar de ce este convenabil? întreb. 一 Păi uite: în Europa sunt mulți pensionari, iar ei nu lucrează și doar cheltuiesc bani, în China sunt mulți oameni și autoritățile trebuie cumva să curețe țara, iar pentru America a fost întotdeauna convenabil să-și ridice dolarul, ca lumea să fie închisă. Eu aș fi făcut vaccinul în două zile, dar acest lucru nu este convenabil pentru nimeni, de aceea ia și poartă mască acum".
Miraculoase
Ghimbirul și „rețetele medicilor japonezi"
Pe segmentul moldovenesc al Facebook-ului a fost distribuită pe larg o scrisoare a unui medic care, chipurile, lucrează în China. În scrisoare se menționa faptul că noul coronavirus moare la o temperatură înaltă. De aceea o bună măsură de profilaxie ar putea fi clătirea gurii cu apă fierbine.
Apoi, pe rețelele sociale și pe messenger au început să fie distribuite sfaturi utile la acest subiect din partea unui „medic nipon": „beți apă caldă la fiecare 15 minute și nu vă veți îmbolnăvi".
Potrivit altei versiuni „a sfatului excelent și serios din partea medicului nipon", la fiecare 15 minute, se recomandă să se bea apă obișnuită, deoarece „chiar dacă virusul va ajunge în gură, lichidul îl va spăla în stomac" și „acidul stomacal va distruge virusul".
Pe segmentul moldovenesc al Facebook-ului a fost distribuită pe larg o scrisoare a unui medic care, chipurile, lucrează în China. În scrisoare se menționa faptul că noul coronavirus moare la o temperatură înaltă. De aceea o bună măsură de profilaxie ar putea fi clătirea gurii cu apă fierbine.
Apoi, pe rețelele sociale și pe messenger au început să fie distribuite sfaturi utile la acest subiect din partea unui „medic nipon": „beți apă caldă la fiecare 15 minute și nu vă veți îmbolnăvi".
Potrivit altei versiuni „a sfatului excelent și serios din partea medicului nipon", la fiecare 15 minute, se recomandă să se bea apă obișnuită, deoarece „chiar dacă virusul va ajunge în gură, lichidul îl va spăla în stomac" și „acidul stomacal va distruge virusul".
Aceste sfaturi au migrat în offline. Reporterul NM a aflat de la o cunoștință despre istoria privind necesitatea de a bea apă fierbinte la fiecare 15 minute, iar aceea – de la medicul cosmetolog.
Organizația Mondială a Sănătății susține că acțiunea soarelui sau a temperaturii mai mari de 25o C asupra organismului nu poate împiedica îmbolnăvirea de coronavirus (COVID-19). Pentru a ne apăra, trebuie să ne spălăm pe mâini frecvent și minuțios și să nu atingem cu mâinile murdare ochii, nasul și gura.
Dacă știrea falsă despre apa tămăduitoare nu a afectat nicicum prețurile, un alt „sfat util" precum că ghimbirul poate apăra de coronavirus a dus la creșterea cererii de acest produs și la scumpirea sa. Astfel, în doar o lună, prețul ghimbirului a crescut de la 70 de lei până aproape de 200 de lei.
Pe Facebook și WhatsApp s-a distribuit pe larg o rețetă miraculoasă, datorită căreia, dacă e să credem autorilor acestui mesaj (dar noi nu-i credem), în Israel nu sunt decese provocate de coronavirus.
„*STUDIU: REVISTĂ DE VIRUSOLOGIE, APRILIE 1991 (!), PAGINA 1916*. Tot ce trebuie să facem pentru a învinge virusul coronei, e să consumăm cât mai multe produse alcaline, care sunt mai mari decât nivelul pH al virusului" Și încă ceva: „A fost descoperit medicamentul împotriva virusului COVID-19 sau modalitatea de a-l elimina. Informația vine din Israel, unde acest virus nu a fost cauză a decesului".
În continuare, autorii mesajului propun să se facă un amestec din lămâie și bicarbonat de sodiu și să se bea ca un ceai fierbinte. Și scriu că „fiecare persoană din Israel bea noaptea o ceașcă de apă fierbinte cu lămâie și cu puțin bicarbonat de sodiu, întrucât s-a demonstrat că aceasta omoară virusul".
La sfârșitul mesajului, toți cei care l-au citit sunt rugați să-l „distribuie imediat", pentru a povesti tuturor că „pH pentru virusul coroanei variază de la 5,5 până la 8,5".
De asemenea, utilzatorii rețelelor sociale au distribuit pe larg fotografiile ambalajului „Arbidol" cu notificarea precum că acesta este unicul medicament care tratează coronavirusul.
Despre faptul că bolnavii de coronavirus din China sunt tratați cu „Arbidol", a scris BBC, în luna februarie. În articol se menționa faptul că guvernul chinez a cumpărat sute de mii de cutii cu „Arbidol", iar în farmaciile online din China au crescut brusc, în ultimele săptămâni, vânzările acestui medicament. Totodată, în articolul BBC se mai spunea că experții nu erau siguri de eficiența medicamentului.
Jurnaliștii de la codastory.com au relatat despre o istorie precum că în Italia, „Arbidol" a căpătat brusc faima de „soluție eficientă" pentru tratarea coronavirusului, iar pe Facebook-ul italian și WhatsApp au început să fie răspândite zvonuri precum că în mod intenționat, guvernul nu oferă cetățenilor săi acces la „Arbidol".
De asemenea, utilzatorii rețelelor sociale au distribuit pe larg fotografiile ambalajului „Arbidol" cu notificarea precum că acesta este unicul medicament care tratează coronavirusul.
Despre faptul că bolnavii de coronavirus din China sunt tratați cu „Arbidol", a scris BBC, în luna februarie. În articol se menționa faptul că guvernul chinez a cumpărat sute de mii de cutii cu „Arbidol", iar în farmaciile online din China au crescut brusc, în ultimele săptămâni, vânzările acestui medicament. Totodată, în articolul BBC se mai spunea că experții nu erau siguri de eficiența medicamentului.
Jurnaliștii de la codastory.com au relatat despre o istorie precum că în Italia, „Arbidol" a căpătat brusc faima de „soluție eficientă" pentru tratarea coronavirusului, iar pe Facebook-ul italian și WhatsApp au început să fie răspândite zvonuri precum că în mod intenționat, guvernul nu oferă cetățenilor săi acces la „Arbidol".
OMS precizează că încă nu sunt medicamente recomandate pentru profilaxia sau tratamentul infecției provocate de noul coronavrus (2019-nCoV).
“
„Cu toate acestea, pacienților infectați trebuia să le fie acordată asistența medicală corespunzătoare pentru ameliorarea și eliminarea simptomelor, iar persoanelor în stare gravă – să le fie asigurată terapia paliativă necesară. Acum se lucrează la crearea medicamentelor specifice împotriva noului coronavirus și acestea urmează să fie testate clinic. OMS și câțiva parteneri acordă asistență pentru a spori crearea noilor medicamente".
— Organizația Mondială a Sănătății
Îi caută poliția?
„Să înțelegi și să ierți..."
După ce pe rețelele sociale a început să fie plasată o informație falsă cu referire la un mesaj al poliției, forțele de ordine au fost nevoite să intervină. Ce-i drept, în spațiul virtual.
Pe pagina sa de pe rețelele sociale, Inspectoratul General al Poliției a comunicat că dezinformarea este distribuită pe rețelele sociale și pe aplicațiile mobile pentru a provoca panică.
„Poliția îi avertizează pe cei care stau în spatele acestei dezinformări să nu profite de situația epidemiologică din țară, să nu provoace panică în rândul populației și să nu intervină în activitatea forțelor de ordine", se menționa în mesaj. Poliția susținea că astfel de acțiuni sunt ilegale și cei care se ocupă cu așa ceva vor fi pedepsiți. „Chiar dacă nu sunteți autorul acestui mesaj, nu-l distribuiți și adresați-vă nouă când este necesară intervenția noastră", au menționat polițiștii.
NM s-a adresat către Ministerul Afacerilor Interne pentru a afla dacă în Moldova a fost cineva tras la răspundere pentru astfel de mesaje și dacă poliția investighează răspândirea dezinformării. La momentul publicării acestui text, nu aveam răspunsul.
Forțele de ordine din Rusia îi găsesc uneori și pe autorii fake-urilor de pe internet, și pe cei care le distribuie.
În timpul pandemiei, judecătoriile din Rusia au amendat câteva zeci de persoane care distribuiau pe rețelele sociale știri false despre coronavirus.
Polițiștii și colaboratorii FSB caută autorii mesajelor despre dezinfectanții care, chipurile, sunt împrăștiate cu elicopterele și despre persoanele care mor și autoritățile ar ascunde informațiile despre ei. Scuzele unora dintre ei sunt înregistrate. Aceste înregistrări video sunt publicate pe site-urile departamentelor regionale ale MAI din Rusia.
«Pentru a mă amuza»
„Am filmat acest spot pentru a mă amuza",recunoaște în fața camerei un bărbat de 28 de ani care lucrează la o uzină din Ussuriisk și care a transmis colegilor săi o înregistrare video precum că la întreprinderea sa toți sunt infectați cu virus.
«Din necunoștință»
„Nu procedați așa cum am făcut eu. A răspândit informații neveridice din necunoștință de cauză", îndeamnă cetățenii o studentă de 20 de ani de la o universitate de medicină din regiunea Irkutsk, care a transmis colegilor săi de grupă un mesaj vocal precum că în regiune sunt zeci de infectați.
«Am decis să întreb»
„Când am auzit de la unele cunoștințe că la noi, în Penza, sunt deja 60 de persoane cu diagnoza confirmată și alte aproape o mie suspectate... am decis să întreb utilizatorii „Vkontakte", ce știu ei despre aceasta,explică un bărbat de 27 de ani, amator SMM din Penza, cu spatele spre cameră.Am înțeles că în zadar am pus această întrebare și regret foarte mult că în general am pus-o. Nu sfătuiesc pe nimeni să abordeze o dată în plus acest subiect".
«Undeva am auzit»
„Cer iertare cetățenilor care au crezut în informația mea falsă. Vă rog încă o dată să mă scuzați", se căiește și o femeie de 33 de ani din orașul Novokuznețk. Ea a povestit pe pagina sa istoria unui tânăr care a decedat din cauza coronavirusului, auzită de la o rudă care lucrează la spital.
Ce spun psihologii?
„Zvonurile nu au identitate"
Irina Caunenco, doctor în psihologie, specialist în domeniul psihologiei grupurilor sociale mari, a menționat pentru NM că zvonurile care acoperă grupurile mari sunt, de obicei, despre un eveniment sau un obiect important.
„Aceste zvonuri se răspândesc foarte repede când este deficit de informație, pentru că ele elimină incertitudinea. În acest caz, un rol aparte îl are anxietatea sporită. Pe de altă parte însă, trebuie să ținem minte că atunci când oamenii primesc sistematic și operativ o informație calificată, zvonurile devin mai puține".
Irina Caunenco
Potrivit afirmațiilor sale, cetățenii Moldovei trăiesc acum într-o „situație de stres", iar sursa pericolului este invizibilă. Pe acest fundal, apare spaima colectivă care unește oamenii.
„În cazul fricilor colective, este important ca oamenii să simtă că sunt auziți, și ei pot participa la procesele care au loc, că ei, dorințele și inițiativele lor sunt auzite. De aceea este foarte important ca aceste demersuri sau încercări ale oamenilor de a clarifica ceva, să primească feedback", consideră Irina Caunenco.
În opinia sa, oamenii nu au nevoie de „o avalanșă de informații", iar informația pe care o primesc trebuie să fie calitativă.
„Iar această informație trebuie să vină de la imunologi și virusologi. Recomandările acestor oameni sunt, de obicei, foarte clare și concrete. Când o persoană ascultă specialiștii, știe cum să acționeze corect și începe să fie stăpân pe situație, pentru că aceasta îi este cât de cât clară".
În cazul unui deficit de informații, sunt necesare măcar unele date, iar zvonurile pot fi combătute cu o informație clară și inteligibilă de la profesioniști, menționează Caunenco. „Specialiștii au o identitate socială, iar zvonurile nu au identitate. Și nu e vorba de titluri, ci de faptul că lucrurile concrete ne ajută să ne imaginăm ziua de azi și acționează ca un factor calmant. Astăzi, oamenii comunică pe rețelele sociale și nu mai răspândesc zvonurile atât de repede, pentru că acum ei știu unde să caute informația veridică", subliniază Irina Caunenco.
Psihologul Olga Makarova din Rusia, care a fost mai mult de zece ani conducător al secției de intervenție de urgență a Centrului de asistență psihologică urgentă, a declarat într-un comentariu pentru „Coda Story" și „Frigul" că „într-o situație tensionată, când în fiecare minut au loc transformări de importanță vitală, oamenii simt deficit de informații și încep s-o caute, iar din cauza implicării emoționale puternice în ceea ce se întâmplă, devin sensibili la orice informație".
„Acest lucru este caracteristic pentru situațiile de stres: când suntem îngrijorați sau ne este frică, scad capacitățile noastre cognitive, noi percepem informația mai puțin critic, apare așa-numita `viziune de tunel`".
Olga Makarova
Motivele autorilor de fake-uri sau zvonuri pe internet poate fi diferită.
„Transmițând informația altcuiva, în special cea cu semnificație emoțională pentru majoritatea, omul se poate autoafirma, își poate crește importanța și în ochii proprii, și în ochii celor din jur. Pentru unii, deținerea informației, conștientizarea și capacitatea de a o comunica poate fi satisfacere a necesității de putere".
Motivul altora, potrivit afirmațiilor psihologului, este destul de nobilă: sentimentul solidarității și al grijii față de cei din jur. „Un astfel de om simte cel mai adesea îngrijorarea și, transmițând zvonul mai departe, simte o descărcare emoțională: a transmis zvonul – înseamnă că a împărțit grija cu alții", a menționat expertul.
Material realizat în cadrul proiectului cu Mediaseti
Text: Alexandra Batanova Prezentare: Cristina Demian