Alegeri 2025

Eșecul „Alternativei” la Chișinău: de ce Ion Ceban nu a reușit să convingă alegătorii (ANALIZĂ)

Ecaterina Dubasova
| 4 octombrie, 2025
11:25

Una din surprizele alegerilor parlamentare din acest an a fost rezultatul neașteptat de modest al blocului „Alternativa”, în care în prim-plan se află Ion Ceban și partidul său MAN. Blocul a obținut un scor redus chiar și la Chișinău, unde Ceban a câștigat ultimele alegeri pentru primărie din primul tur. NewsMaker a analizat motivele pentru care „Alternativa” nu a reușit să convingă alegătorii și de ce formațiunea nu a beneficiat din popularitatea edilului în capitală.

Ceban își „curăță” rândurile?

După anunțarea rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 28 septembrie, Ion Ceban a evitat să facă declarații și nu s-a pronunțat public pe teme politice până la 3 octombrie. În ziua în care CEC examina plângerile împotriva partidului „Democrația Acasă” al lui Vasile Costiuc, care a obținut șase mandate de deputat, Ceban a publicat pe rețelele sociale un scurt videoclip. În mesaj, el a menționat că echipa sa își continuă proiectele și urmărește atent evoluțiile politice din țară.

Între timp, după alegeri, au început să apară informații despre schimbări de cadre în echipa primarului Ion Ceban. Pe 30 septembrie, edilul a anunțat pe rețelele de socializare că Natalia Ixari, consilieră pe comunicare, și Elena Panuș, șefa cancelariei primarului, „nu mai dețin funcțiile lor”, fără a preciza motivele. Ceban le-a mulțumit pentru activitate. Ulterior, el și-a exprimat recunoștința și față de Igor Gîrlea, directorul întreprinderii municipale Regia Autosalubritate, precum și față de juristul Andrei Oțel. Și șeful Direcției municipale asistență medicală și socială, Vladimir Bolocan, a fost eliberat din funcție. În schimb, informațiile despre demisia pretorului sectorului Botanica, Diana Guba, au fost infirmate de Primărie.

Experții consideră că schimbările din Primărie ar putea fi legate de rezultatul modest la alegeri al blocului „Alternativa”, liderul neformal al căruia este considerat Ion Ceban, cu partidul său „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN). În bloc, pe lângă partidul MAN, intră „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (PDCM) al ex-premierului Ion Chicu, partidul „Congresul Civic”, reprezentat de Mark Tkaciuk, și echipa fostului procuror general, candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Alexandr Stoianoglo.

În urma alegerilor, „Alternativa” a obținut 7,96% din voturi și opt mandate în Parlament. În capitală, rezultatul a fost ceva mai bun — 14,48%, dar și aici „Alternativa” s-a clasat pe locul trei, după PAS și „Blocul Patriotic”.

Merită amintit că, acum doi ani, Ion Ceban a câștigat din primul tur alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, iar partidul său, MAN, s-a clasat pe primul loc la scrutinul pentru Consiliul municipal, cu 33,25% din voturi. În Consiliu, MAN și PAS dețin un număr egal de mandate — câte 20 fiecare. Experții consideră că, la alegerile parlamentare, rezultatul blocului „Alternativa”, atât în Chișinău, cât și la nivel național, a fost sub așteptări.

Alegerile parlamentare nu sunt alegeri locale

De ce sprijinul blocului „Alternativa” la parlamentare a fost semnificativ mai mic decât sprijinul MAN la alegerile locale? Experții susțin că motivele nu țin atât de MAN și Ceban, cât de natura diferită a alegerilor. „Alegătorul votează diferit la prezidențiale, parlamentare și locale. La locale, cetățenii aleg un manager, iar la parlamentare votează pentru un proiect politic concret”, a explicat politologul Victor Juc.

Rezultatele alegerilor locale nu trebuie extrapolate la parlamentare. Un exemplu este fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă. La Chișinău el avea un rating înalt, dar acest lucru nu a ajutat Partidul Liberal, pe care îl reprezenta, să obțină un număr semnificativ de mandate în Parlament. La alegerile locale din 2011, Chirtoacă a câștigat din turul doi, iar Partidul Liberal a obținut 31,8% din voturi și 16 mandate în Consiliul municipal, devenind a doua fracțiune ca mărime după comuniști. În același timp, la alegerile parlamentare din 2014, liberalii au acumulat 9,67% din voturile alegătorilor și au primit 13 mandate în Parlament.

Electoratul proeuropean și problemele capitalei

O altă explicație pentru rezultatul modest al blocului „Alternativa” la alegerile din Chișinău ține de lipsa de încredere a alegătorilor în orientarea proeuropeană a liderului MAN, Ion Ceban, susțin experții. Mult timp, Ceban a fost perceput ca un politician pro-rus, însă odată cu lansarea propriului partid, el a declarat că acesta va fi unul pro-european. Aceeași orientare și-a asumat-o și blocul „Alternativa”. Totuși, în capitală, unde majoritatea electoratului sprijină integrarea europeană, mulți, se pare, nu au crezut în sinceritatea acestui mesaj.

„Blocul a încercat să atragă electoratul de centru-stânga și să obțină voturile fostului Partid Democrat, dar, în realitate, a fost asociat mai degrabă cu socialiștii decât cu vectorul european”, a explicat politologul Victor Juc. Amintim că Ion Ceban a fost anterior unul dintre liderii Partidului Socialiștilor (PSRM), iar primul său mandat de primar l-a obținut cu sprijinul acestei formațiuni.

„Blocul a încercat să lucreze cu electoratul de centru-stânga și a pretins la voturile alegătorilor Partidului Democrat. Dar blocul, mai degrabă, era asociat cu socialiștii, decât cu vectorul european”, a remarcat Juc.

Ceban, să amintim, în trecut a fost fruntaș al Partidului Socialiștilor (PSRM) și anume cu sprijinul acestuia a obținut primul mandat de primar.

Și Alexandr Stoianoglo anul trecut a candidat la funcția de președinte din partea PSRM, chiar dacă nu a fost membru de partid.

Fostul premier Ion Chicu a condus, în 2019, guvernul cu sprijinul fostului președinte, liderul socialiștilor Igor Dodon, și al fracțiunii PSRM din Parlament.

„S-a creat o situație în care Ceban, declarându-și sprijinul pentru integrarea europeană, și-a îndepărtat electoratul anterior, iar pe noul electorat proeuropean nu a reușit să-l convingă”, a declarat doctorul în științe politice Angela Colațchi.

Potrivit lui Juc, asupra alegătorilor a influențat și interdicția de intrare impusă lui Ceban în România și în zona Schengen. Aceasta i-a îndepărtat pe alegătorii proeuropeni care s-au dezamăgit în PAS și care ar fi putut vota pentru Ceban.

În opinia Angelei Colațchi, asupra rezultatului „Alternativei” la Chișinău ar fi putut influența și situația din oraș. Ea a menționat în special problema bugetului municipal: Chișinăul trăiește deja de nouă luni fără buget, conducându-se după un plan financiar provizoriu. Numeroasele încercări ale consilierilor municipali de a adopta proiectul de buget măcar în prima lectură au eșuat din cauza divergențelor politice și a refuzului de a face compromisuri.

Perspectivele politice ale lui Ceban și MAN

Eșecul actual al primarului capitalei nu se va reflecta semnificativ asupra carierei sale politice ulterioare, dacă acesta va continua să lucreze ca primar, consideră experții. „Acum principala lui sarcină este să se concentreze asupra problemelor orașului, să finalizeze proiectele începute, să adopte bugetul municipal”, a menționat Colațchi. Ceban, să ne amintim, a declarat încă înainte de alegeri că va renunța la mandatul de deputat și va reveni la activitatea de primar.

Victor Juc consideră că partidul lui Ceban, MAN, trebuie să lucreze mai activ la consolidarea organizațiilor teritoriale. „Anterior, ei anunțaseră despre deschiderea unor filiale în raioane, dar acest lucru nu este suficient. În esență, în bloc, organizații teritoriale aveau doar partidul lui Chicu”, a concluzionat expertul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri, alegeri parlamentare, Ceban, chicu, Chișinău, eșec, Ion Ceban, NewsMaker, rezultate preliminare, tkaciuk, top

Știri similare

Justiție

CSJ îi dă dreptate Alei Nemerenco în scandalul „diplomelor false”: o deputată socialistă, sancționată pentru defăimare (DOC)

NM espresso

NM Espresso: Cum Moldova atrage investitori, ce cadouri a primit Maia Sandu și dacă partidul lui Costiuc va fi lăsat în Parlament

Politică

„Oamenii au votat” vs „Nu a dus o campanie corectă”: reacții la cazul partidului „Democrația Acasă” și decizia CEC

Mihaela Conovali
| 3 octombrie, 2025
21:44

Cazul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, și decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) au stârnit reacții în mediul online. Unii afirmă că așteaptă deja hotărârea Curții Constituționale, care urmează să stabilească soarta mandatelor obținute de partid, criticând totodată situația și menționând că votul oamenilor „nu poate fi pus sub semnul întrebării”. Alții susțin că ar fi existat fraude, dar „nu există suficiente dovezi legale”, astfel că „ce e scos din urna de vot devine sfânt”. Sunt și voci care solicită instituției electorale să clarifice aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” și în cazul altor concurenți electorali. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Pe 3 octombrie, CEC a stabilit că soarta mandatelor obținute de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, va fi decisă de Curtea Constituțională. Autoritatea a constatat implicarea formațiunii într-o campanie online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, cu presupusa implicare a liderului AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Totodată, CEC a sancționat partidul, suspendând alocațiile lunare de la buget, și a semnalat „existența unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul AUR din Republica Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul AUR din România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale”.

Prezent la ședință, Vasile Costiuc, a negat acuzațiile.

Reacții

Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a declarat că instituția electorală și-a „depășit atribuțiile sale legale și, în loc să acționeze ca o autoritate neutră și independentă, a stabilit vinovăția unui concurent electoral fără că acesta să aibă parte de un proces echitabil”.

„Oamenii au votat, iar voința lor nu poate fi pusă sub semnul întrebării prin decizii arbitrare și presiuni politice. Așteptăm soluția Curții Constituționale. Atenționăm misiunile internaționale de observare și opinia publică asupra acestor derapaje grave de la principiile democratice”, se mai arată în declarația blocului, care a participat la alegerile parlamentare și a obținut, potrivit rezultatelor preliminare, opt mandate de deputat.

„A fraudat Costiuc? Sigur! Toată cariera lui este o fraudă și minciună continuă. Trebuie anulate madatele partidului său? Consider că nu. Pentru că nu există suficiente dovezi legale și nu ar fi democratic. Putem aduce numeroase dovezi că nu a dus o campanie electorală corectă, dacă se vor face investigații penale serioase, sunt sigur că se vor găsit dovezi că a beneficiat de finanțare indirectă din bugetul AUR România. Însă nu poți să demonstrezi că el știa. Respectiv, nu pot exista dovezi suficiente pentru anularea unui mandat parlamentar. Ce e scos din urna de vot devine sfânt! Este voința poporului, nu poți distinge ce a fost rezultat a manipulărilor și ce este vot conștient. Așa funcționează democrația!”, a scris președintele Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

Victoria Furtună, lidera Partidului Politic „Moldova Mare” – partid cu activitate temporar limitată – a venit cu un apel la „mobilizare urgentă”.

„Stimați cetățeni, dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să ne adunăm cu toții și să căutăm masiv pe platformele de Facebook, pe TikTok, toate distribuirile simpatizanților PAS”, a comunicat Furtună.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, exclusă recent din PAS și care a obținut 0,33% la alegerile parlamentare, a declarat că CEC și Curtea Constituțională (CC) „ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali”.

„Deci, CEC va transmite CC constatările sale în privința partidului Democrația Acasă, în partea ce ține de bloc electoral camuflat și promovarea în TikTok (conturi anonime, cheltuieli neraportate, etc). OK. Notăm. În acest caz CEC și CC ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali, inclusiv partidul de guvernare. Democrația e democrație. Deși în Moldova rămâne tot mai puțină urmă de democrație. Urmărim”, a scris Olesea Stamate.

„Eu vreau ca votul dat să fie respectat. Eu vrea ca poporul să nu fie înșelat”, a declarat fosta judecătoare Victoria Sanduța, care a obținut 0,18% la scrutinul parlamentar.

Arina Spătaru, lidera ALDE – partid care a obținut 0,23% la alegerile parlamentare, s-a adresat Comisiei Electorale Centrale.

„În perioada preelectorală, liderii Platformei DA Dinu Plîngău și Stela Macari și-au anunțat plecarea din partid, fiind ulterior incluși pe lista electorală a PAS. Transferul acestora s-a produs cu foarte puțin timp înainte de desemnarea candidaților, fără respectarea unui interval rezonabil care să asigure delimitarea clară dintre apartenența la Platforma DA și candidatura pe lista PAS. (…) Solicit respectuos: clarificarea publică a CEC privind aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în cazul menționat; monitorizarea strictă a listelor de candidați și a traseului juridic al liderilor politici (inclusiv termenele de retragere din partide); emiterea unei note explicative oficiale, care să prevină repetarea acestor practici în viitoarele scrutine”, se arată într-o declarație a politicienei, urmare a deciziei CEC cu privire la partidul lui Costiuc.

Menționăm că, anterior, reprezentanții PAS au calificat drept „aberații” declarațiile privind un presupus „bloc electoral camuflat” format de partid și Platforma Demnitate și Adevăr. Ulterior, CEC a constatat lipsa „probelor pertinente” care să demonstreze existența unui bloc electoral camuflat între PAS și PPDA.

Igor Munteanu, liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – partid care a obținut 0,84% la scrutinul parlamentar – a declarat că decizia CEC „arată cât de fragile se arată a fi scenariile postelectorale în Moldova”.

„Radicalizarea accentuată a puterii față de alternativele sale democratice, dar și politizarea CEC au creat condiții de a ne mișca fie 1). spre un blocaj politic și instabilitate, fie 2). spre un nivel mai accentuat de polarizare și reluarea competiției electorale, în max 5 luni, fie 3). spre validarea mandatelor PPDa de către Curtea Constituțională, în fața primului său test politic după reînnoirea componenței sale. (…) Există și alte dubii solide ce țin de existența unor blocuri electorale camuflate, deconspirate chiar de către cei 2 deputați ai Platformei, luați pe listele PAS”, se mai arată în declarația lui Munteanu.

Cine este Vasile Costiuc

Vasile Costiuc, care se declară unionist, este partener politic al AUR și al liderului acesteia de la București, George Simion. În 2025, Costiuc a făcut campanie pentru Simion la prezidențialele din România, implicându-se și în acțiuni mediatice privind presupuse fraude electorale în Republica Moldova.

Sprijinit deschis de George Simion, Costiuc a reușit să aducă în Parlament partidul „Democrația Acasă”, care, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de CEC, a obținut șase mandate. Intrarea formațiunii în legislativ a fost una dintre marile surprize ale scrutinului, în condițiile în care sondajele o creditau cu doar 1–3%. Un detaliu curios este că inclusiv în Federația Rusă, 3,48% dintre alegători l-au votat pe Costiuc. NM a analizat cum se explică acest „succes” – AICI.

Amintim că, un raport publicat pe 22 august de Expert Forum – un think tank din România – a arătat că o rețea coordonată de cel puțin 17 conturi de TikTok a promovat intens mesajele liderului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. În doar o săptămână, conținutul dedicat politicianului a adunat peste 1 milion de vizualizări, înregistrând o creștere de 300% față de perioada precedentă. EFOR preciza că dinamica ridică „suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități”, fiind vorba de conturi relativ mici, cu sub 1 000 de urmăritori, care totuși au generat vizualizări mari. Pe 1 octombrie, în baza informațiilor din raport, CEC a sancționat Partidul „Democrația Acasă” cu avertisment, pentru că nu a raportat cheltuielile de promovare pe rețelele sociale, în special pe TikTok.