jurnal.md

„Este creierul acestui sistem criminal”. Un fost premier îl acuză pe Andrian Candu de fraude majore economice

Deputatul Andrian Candu ar fi persoana care cu adevărat a gestionat Partidul Democrat din Moldova și afacerile fostului lider al partidului Vladimir Plahotniuc. Tot el ar fi pus bazele fraudelor economice, a concesionării aeroportului, privatizărilor licite și deciziilor de alocare a banilor din Banca Națională a Moldovei. Declarația a fost făcută de fostul premier Ion Sturza în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la postul de televiziune Jurnal TV.

„Andrian Candu nu este o creatură a lui Plahotniuc, Plahotniuc este o creatură a lui Andrian Candu. Când domnul Plahotniuc era în așa numitele afaceri, anume expertul în structurarea afacerilor la una dintre companii a structurat-o, a băgat-o în offshor-uri și a primit pentru asta 10 %. De atunci, Candu a devenit nu finul, dar nașul lui Plahotniuc în sensul operațiunilor economice, de business și nu le-aș numi business. (…) Semnăturile lui stau pe foarte mult pe documente, inclusiv în companiile care sunt în lista Kroll și care sunt astăzi investigate de către Procuratura Generală”, a declarat Ion Sturza.

Fostul premier a menționat Andrian Candu ar fi „creierul” escrocheriilor financiare.

„Ei nu făceau business, ei nu aveau fabrici, uzine, angajați. Ei s-au pus de-a lungul drumului la toate fluxurile financiare din Republica Moldova și au început să le estorcheze, să le fure. Deci, Andrian Candu este nașul lui Plahotniuc în sensul fraudelor majore economice, după aceea este nașul politic a lui Plahotniuc. El a dus practic toată ideologia, interacțiunea cu instituțiile statului, controlul asupra Guvernului, Parlamentului și așa mai departe. Plahotniuc numai de politică nu se ocupa. Este creierul acestui sistem criminal”, a adăugat Sturza.

Ion Sturza spune că amprenta lui Andrian Candu se regăsește în procesul de concesionare a Aeroportului, a privatizărilor licite și a deciziilor de alocare a banilor din Banca Națională și că acesta nu va scăpa de investigațiile procuraturii.

„Ei înțeleg foarte bine că acest lucru este imposibil astăzi și nu va fi acceptat nici de către opinia publică din țară, nici din exterior pentru că vreau să vă spun că analiștii atenți care cunosc ce se întâmplă în Republica Moldova își dau seama de profilul procurorului de la Chișinău și sunt în mare parte satisfăcuți de acest profil”, a spus Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, echipa lui Andrian Candu ar încerca să destabilizeze Republica Moldova din punct de vedere politic și economic, pentru „a căpăta timp”.

Andrian Candu nu a comentat, deocamdată, afirmațiile lui Ion Sturza.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: