trm.md

„Este un preț al demnității”. Serebrian nu exclude că se va renunța la energia electrică ieftină din Transnistria

Între malul drept și malul stâng al Nistrului există o relație de interdependență în ceea ce privește furnizarea energiei electrice și nu poate fi vorba despre un șantaj al Tiraspolului sub acest aspect. Totuși, Chișinăul ar putea renunța la energia electrică ieftină din Transnistria, dacă va fi vorba despre „un preț al demnității”. Precizarea a fost făcută de către vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, într-un interviu pentru Jurnal.md. De asemenea, demnitarul a precizat că autoritățile de la Chișinău nu își doresc închiderea uzinei de la Râbnița, întrucât acolo muncesc sute de cetățeni moldoveni. 

Întrebat cu privire la un eventual șantaj din partea Tiraspolului, din motivul dependenței energetice a malului drept, vicepremierul Oleg Serebrian a răspuns că, cu același succes, și Chișinăul poate „șantaja”, fiind singurul cumpărător de energie electrică din Transnistria.

Folosirea cuvântului șantaj în cazul dat este nepotrivită. Pentru că și Chișinăul îi poate șantaja în același fel, căci noi suntem singurul cumpărător al energiei electrice de acolo. Dacă noi nu cumpărăm, cine cumpără? Dar ei trebuie să funcționeze, nu? Ajungem iarăși la interdependență și nu știu cine de cine depinde mai mult în cazul cu electricitatea”, a explicat Serebrian.

Vicepremierul a precizat că, în pofida prețului avantajos, Chișinăul ar putea renunța la achiziția de energie electrică din stânga Nistrului.

„Da, prețul pe care ni-l oferă Tiraspolul este incomparabil mai interesant decât cel de pe alte piețe, dar la un moment dat poate să apară o situație când vom spune că acesta este un preț al demnității și noi preferăm să achiziționăm de două ori mai mult, dar din altă parte”, a precizat oficialul.

Oleg Serebrian s-a referit și la criticile cu privire la prelungirea licenței pentru uzina din Râbnița. Acesta a subliniat că nu se dorește închiderea întreprinderii, întrucât asta ar însemna ca mii de persoane să rămână fără un loc de muncă.

A fost o decizie temporară, pentru a aduce în conformitate instalațiile ecologice ale întreprinderii. Noi nu avem interesul ca această uzină să fie lichidată, pentru că acolo lucrează cetățenii noștri de pe ambele maluri ale Nistrului. (…) Da, am auzit speculații că aceasta s-a făcut doar în legătură cu importul de electricitate, dar nu este chiar așa. Întotdeauna, la negocieri, folosești diferite instrumente, dar în orice caz noi ținem cont și de dimensiunea umanitară. Dacă mâine s-ar închide întreprinderea respectivă, mii de oamerni vor rămâne fără lucru. Ceea ce dorim noi este ca întreprinderile date să funcționeze în deplină conformitate cu legislaația țării noastre”, a conchis oficialul.

Amintim că, în luna iunie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a prelungit, până la 31 august 2022, valabilitatea autorizației de mediu privind gestionarea deșeurilor eliberată pentru Uzina Metalurgică din Rîbnița. Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, a recunoscut, anterior, că prelungirea autorizației pentru uzina metalurgică de la Rîbnița reprezintă compromisul identificat cu stânga Nistrului pentru a obține un preț redus la energia electrică.

În luna iulie și august, 70% din energia electrică pentru malul drept al Nistrului este achitiționată de la Centrala de la Cuciurgan prețul pentru energia electrică rămâne neschimbat: 59.9 dolari per MWh. În august, pentru 20% din achiziția de energie electrică a fost încheiat un contract cu compania Energoatom, la prețul de 77 USD/MWh, iar pentru 10% din achiziție a fost încheiat un contract cu Ukrhydroenergo, la prețul de 77 USD/MWh.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: