screenshot

„Eu sunt deschis”: președintele APG vrea dialog cu Chișinăul și propune un mecanism pentru alegeri

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a declarat că alegerile pentru viitorul legislativ de la Comrat trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie și că, după decizia Curții Constituționale, Adunarea consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”. Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea propune formarea unui organ electoral al Găgăuziei, format din reprezentanți ai Adunării, Comitetului Executiv al Găgăuziei și instanțelor judecătorești sau ai Comisiei Electorale Centrale a R. Moldova. El a spus că este deschis pentru un dialog cu Chișinăul și a respins ideea că, în cazul în care nu va fi găsit un compromis, sunt posibile proteste în regiune.

Gaidarji a spus că, urmare a deciziei Curții Constituționale, Adunarea Populară consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”.

„Adunarea Populară își exprimă poziția principială: alegerile nu trebuie să fie tergiversate și trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie. (…) Adunarea Populară este gata ca, în zilele următoare, să propună inițierea unui grup de lucru comun cu participarea reprezentanților Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale, pentru elaborarea unui mecanism (…) pentru desfășurarea alegerilor”, a comunicat Gaidarji pe 13 iulie, în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea Populară propune formarea unui organ electoral central al Găgăuziei, în componența a 9 persoane. Trei persoane să fie de la Adunarea Populară a Găgăuziei, 3 de la Comitetul Executiv al Găgăuziei și 3 de la instanțele judecătorești sau Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. El a spus că, printre criteriile stabilite pentru membrii organului electoral, trebuie să se regăsească cunoașterea limbii găgăuze.

Gaidarji a spus că, în grupul de lucru format anterior, „nu a fost găsit un compromis”.

Întrebat cum comentează declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a spus că nu poate „negocia cu persoane asociate lui Șor și Kremlinului” după apelul său de relansare a dialogului dintre Comrat și Chișinău, Gaidarji a spus: „Azi, Găgăuzia este făcută nu știu de ce teritoriul lui Șor și nimeni nu vede că noi cerem un dialog. Dorim să trăim în Republica Moldova cu toate principiile democratice. (…) Haideți să ne așezăm la masă. (…) Eu sunt deschis”.

La întrebarea dacă sunt posibile proteste în regiune în cazul în care nu va fi găsit un compromis, Gaidarji a răspuns: „Eu sunt aici nu pentru a ridica oamenii la proteste. Noi suntem aleși de popor pentru a rezolva întrebări concrete. În această situație, noi nu vedem (nota red. necesitatea protestelor). (…) Noi credem că va fi găsit un consens, dar trebuie de lucrat”.

***

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Reamintim, Valentin Gaidarji a fost ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji. Imediat după alegerea sa, acesta a lansat un apel către conducerea de vârf a R. Moldova pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LinkedIn

Un fost consilier al lui Dorin Recean, angajat în Corpul de control al prim-ministrului

Viorel Rabei, fost consilier al ex-premierului Dorin Recean, a fost angajat în Corpul de control al prim-ministrului Vasile Tofan. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.

Domnul Rabei a fost angajat în Corpul de Control al premierului începând cu 18 august 2026. Continuă consultările pentru a identifica și alți candidați pentru acest rol”, a declarat Dumitru Ciorici.

Viorel Rabei a fost consilier pe domeniul infrastructurii al ex-premierului Dorin Recean. În iulie 2026, acesta a fost angajat în funcția de consultant principal în Direcția juridică a Ministerului Finanțelor.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2025, Rabei a primit de la Cancelaria de Stat un salariu de 285 841 de lei. Alte 77 531 de lei i-au revenit de la compania Econometrica Grup SRL, unde a prestat servicii în calitate de expert.

Rabei a declarat și venituri obținute din activitatea în consiliile de administrație ale SA Drumuri Cahul și ÎS EHGeoM. Este vorba despre 16 000 de lei de la Drumuri Cahul și 8 850 de lei de la ÎS EHGeoM.

Totodată, Rabei a declarat o donație de 10 000 de euro și venituri de 24 500 de euro din vânzarea unui automobil.

În declarație mai figurează o bursă de 20 655 de dolari de la Departamentul de Stat al SUA și o alocație de 6 424 de lei românești de la DAS România.

Rabei declară o casă de locuit cu suprafața de 91 de metri pătrați, dobândită în 2013. Cota sa de proprietate este de două treimi, iar valoarea indicată în declarație este de 236 130 de lei. În 2025, acesta a dobândit și un garaj cu suprafața de 15,6 metri pătrați, evaluat la 155 982 de lei.

În ceea ce privește terenurile, Rabei declară un teren intravilan cu suprafața de 0,79 hectare, deținut în proporție de două treimi. Valoarea indicată în declarație este de 269 205 lei.

În declarație figurează și un Audi fabricat în 2020 și dobândit în 2025, estimat la 18 200 de dolari. Rabei mai deține un BMW i3, fabricat în 2015 și cumpărat în 2026, în valoare de 6 500 de euro.

Totodată, Rabei a declarat două datorii fără dobândă. Una este de 27 000 de euro, contractată în 2020 și scadentă în 2030. Cea de-a doua, în valoare de 20 000 de lire sterline, a fost contractată tot în 2020 și trebuie rambursată până în 2035.

declaration_20260822_065033 by Ana-Maria

Ce este corpul de control al premierului

Corpul de control este o structură din cadrul Cancelariei de Stat, fără personalitate juridică, instituită în octombrie 2017. Acesta este format din consilieri ai prim-ministrului și are rolul de a monitoriza, controla și evalua modul în care sunt puse în aplicare deciziile Guvernului, Programul de guvernare și sarcinile trasate ministerelor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: