Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. În timp ce autoritățile de la Chișinău susțin că nu intenționează să desființeze autonomia, la Comrat există temeri că din Găgăuzia va rămâne doar „o denumire istorică”. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.
Decizia Curții Constituționale
Curtea Constituțională (CC) a declarat, pe 9 iulie, neconstituționale mai multe prevederi ale Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. Mai exact, instanța a considerat neconstituțional dreptul Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de a constitui organul electoral local și de a participa la aprobarea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Direcției Justiției din autonomie.
Decizia a fost pronunțată în urma examinării unei sesizări depuse de Ministerul Justiției, care a contestat constituționalitatea acestor competențe ale autonomiei găgăuze.
Menționăm că, potrivit legislației în vigoare, în Găgăuzia funcționează un organ electoral local care organizează alegerile bașcanului și ale deputaților în Adunarea Populară. Acesta este aprobat de APG, iar în componența sa intră câte trei candidați delegați de Adunarea Populară, Comitetul Executiv și instanța judecătorească din circumscripția Sud. De asemenea, legislația prevede că șefii subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din autonomie sunt aprobați de autoritățile centrale, la propunerea Adunării Populare și a bașcanului Găgăuziei.
Autoritățile centrale consideră însă că aprobarea organului electoral de către Adunarea Populară reprezintă un precedent care creează, într-o Moldovă unitară, un sistem electoral paralel. Participarea Comratului la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Direcției Justiției din Găgăuzia este interpretată de autoritățile centrale drept o amenințare de dublă subordonare a structurilor responsabile de securitatea națională și ordinea publică. Curtea Constituțională a fost de acord cu aceste argumente și a declarat aceste prevederi ale legii neconstituționale.
Totodată, secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihail Gheorghieș, care a reprezentat ministerul în fața Curții Constituționale, a dat asigurări că autoritățile centrale nu își propun să desființeze autonomia, ci doar urmăresc respectarea ordinii constituționale.
Ce urmează?
Pentru a modifica Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei sunt necesare voturile a 3/5 dintre deputații Parlamentului. Totuși, decizia Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale prevederile indicate de Ministerul Justiției, permite ocolirea cerinței privind majoritatea de 3/5 (așa cum s-a întâmplat în cazul modificării denumirii limbii de stat în Constituție).
Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, care a reprezentat autonomia la ședința Curții Constituționale, a atras în repetate rânduri atenția asupra necesității voturilor a 3/5 dintre deputați pentru modificarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. „Actuala sesizare a Ministerului Justiției este o încercare de a substitui votul din Parlament prin Curtea Constituțională”, a declarat Leiciu.
Într-un comentariu pentru NM, acesta a menționat că partidul de guvernământ PAS promovează o politică de restrângere intenționată a competențelor autonomiei. „Acum s-a întâmplat ceea ce nu s-a întâmplat timp de decenii. Au fost puse sub semnul întrebării prevederile constituționale care garantează drepturile autonomiei, Legea privind statutul juridic special – acea ancoră care a păstrat stabilitatea și armonia timp de peste 30 de ani. Continuarea unei astfel de politici poate duce la situația în care din Găgăuzia va rămâne doar denumirea istorică”, consideră Leiciu.
El a mai menționat că o astfel de politică afectează negativ și dialogul dintre Chișinău și Comrat, iar autonomia devine tot mai izolată: „Oricât de paradoxal ar suna, cu cât Chișinăul încearcă mai mult să unifice totul, cu atât Comratul se îndepărtează mai mult”.
Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavschi, a calificat, la rândul său, decizia Curții Constituționale drept o înfrângere atât pentru Găgăuzia, cât și pentru autoritățile centrale. În opinia sa, autonomia a pierdut o parte din competențele sale, iar autoritățile centrale au ales să soluționeze disputa prin intermediul Curții Constituționale, și nu prin dialog și negocieri. „Relațiile dintre centru și autonomie într-un stat unitar trebuie construite pe baza dialogului și consultărilor, astfel încât să fie consolidată statalitatea, iar autonomia să nu fie lipsită de competențele sale. Atunci când centrul recurge la instanță pentru a modifica competențele autonomiei, și nu la discuții în Parlament, aceasta este o înfrângere”, consideră deputatul.
Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a cerut, după decizia Curții Constituționale, președintei Curții Constituționale, Domnica Manole. El a calificat decizia Curții Constituționale drept una politică. Potrivit acestuia, „Curtea Constituțională și-a șters picioarele de Constituție”.
Cu câteva zile mai devreme, Gaidarji îndemnase autoritățile de la Chișinău să amâne examinarea sesizării Ministerului Justiției la Curtea Constituțională, însă Chișinăul nu a dat curs apelului său.
Decizia Curții Constituționale a fost adoptată pe fundalul unei crize electorale prelungite în autonomie. Mandatele deputaților Adunării Populare au expirat încă în noiembrie. Alegerile nu pot fi stabilite din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat un document comun privind desfășurarea alegerilor, însă Comitetul Executiv al Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acestuia. Iar în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două proiecte privind alegerile. Cu toate acestea, Gaidarji a îndemnat din nou Chișinăul să se așeze la masa negocierilor.
Autonomia găgăuză are nevoie de modernizare?
Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, consideră că decizia Curții Constituționale este rezultatul „încăpățânării Chișinăului și Comratului, însă într-o măsură mai mare a Comratului”. „Exista un document comun gata pregătit privind desfășurarea alegerilor. Rămânea doar să fie aprobat în Adunarea Populară și să fie stabilită data alegerilor. Acest document nu reducea în niciun fel competențele autonomiei. Însă la Comrat s-a declarat că «nu vom ceda nici o palmă de pământ găgăuz». Și iată rezultatul”, a spus expertul.
Alexei Tulbure consideră că Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei are de mult timp nevoie de modernizare, însă aceasta trebuie să aibă loc în dialog cu autonomia. „Nu trebuie uitat contextul în care a fost adoptată Legea privind statutul juridic special. Atunci Moldova risca să obțină încă o enclavă separatistă. Însă am reușit să găsim un compromis. Și întreaga Europă a văzut acest lucru. Acum, după 30 de ani, desigur, sunt necesare modificări, inclusiv cu accent pe identitatea culturală și păstrarea limbii. Dar toate acestea trebuie discutate cu reprezentanții Comratului”, consideră expertul.
De asemenea, Tulbure a atras atenția și asupra prezenței în autonomie a unor persoane afiliate oligarhului fugar Ilan Șor: „Ei sunt și în Adunarea Populară, și în Comitetul Executiv. Găgăuzia rămâne o regiune capturată. Este necesar să fie organizate alegeri legitime. Atunci oameni noi vor putea formula toate revendicările autonomiei și să le pună pe masa Chișinăului”.
Ce se va întâmpla cu alegerile?
Problema alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei rămâne nerezolvată. Potrivit lui Gheorghe Leiciu, după decizia Curții Constituționale, grupul de lucru format din reprezentanții Chișinăului și Comratului trebuie să se întrunească din nou și să discute organizarea alegerilor. „Pentru desfășurarea alegerilor este necesar un organ electoral. Acum, procedura de aprobare a acestuia a fost considerată neconstituțională. Trebuie să înțelegem care sunt pașii următori”, a menționat Leiciu.
Alexandr Tarnavschi a amintit că, deși Adunarea Populară nu a aprobat documentul privind desfășurarea alegerilor pentru APG, aceasta a stabilit o nouă dată a alegerilor – 15 noiembrie (alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat). „Rămâne neclară legitimitatea datei de 15 noiembrie. Avem nevoie de dialog. Acum nu este momentul pentru proteste și confruntări”, a conchis deputatul Adunării Populare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
