Eurovision Song Contest

Eurovision 2025: lista primelor 10 țări calificate în marea finală. Printre ele, Ucraina (VIDEO)

Pe 13 mai a avut loc prima semifinală a Eurovision Song Contest 2025. Pe scena concursului muzical au evoluat 15 țări. Zece dintre ele s-au calificat în marea finală, care va avea loc pe 17 mai.

Au reușit să se califice în finala concursului: Norvegia, Albania, Suedia, Islanda, Țările de Jos, Polonia, San Marino, Estonia, Portugalia și Ucraina.

Vezi mai jos evoluția celor zece țări finaliste:

Norvegia

Albania

Suedia

Islanda

Țările de Jos

Polonia

San Marino

Estonia

Portugalia

Ucraina

Slovenia, Azerbaidjan, Belgia, Croația și Cipru au ratat calificarea.

În a doua semifinală, care va avea loc pe 15 mai, vor urca pe scenă reprezentanți din Australia, Muntenegru, Irlanda, Letonia, Armenia, Austria, Grecia, Lituania, Malta, Georgia, Danemarca, Cehia, Luxemburg, Israel, Serbia și Finlanda.

Ţările din grupul celor cinci fondatoare (big five) – Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie şi Italia – și Elveția, gazda ediției, sunt calificate direct în finală.

Ediția din acest an a concursului Eurovision Song Contest se desfășoară în orașul elvețian Basel. Basel găzduiește competiția după ce Elveția a câștigat trofeul Eurovision 2024. Finala internațională Eurovision 2025 va avea loc pe 17 mai, după semifinalele din 13 și 15 mai.

Menționăm că Republica Moldova nu participă în acest an la Eurovision.

Potrivit Moldova1, deși Republica Moldova nu participă la ediția din acest an, cetățenii moldoveni își pot vota favoriții online, prin aplicația oficială Eurovision. Opțiunea prin telefon sau SMS nu este disponibilă în Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: