EVAX: Prima aplicație care aduce evacuatorul la un click distanță

Ilan Șor, condamnat definitiv în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului” și care s-ar afla în prezent la Moscova, este vizat în mai multe cauze penale noi ce vizează curățarea sistemului politic de finanțări obscure. Precizările au fost făcute de șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, într-un interviu pentru Moldova 1.

Potrivit lui Marcel Dumbravan, procurorii au finalizat și trimis în instanță, pe parcursul anului trecut, 17 cauze penale care vizează direct Partidul „Șor”, declarat neconstituțional.

„Procuratura Anticorupție are în examinare mai multe cauze penale privind fenomenul finanțării ilicite a unor partide politice, fiind examinate acțiunile mai multor persoane, printre care și ale personajului Ilan Șor în raport cu anumite fapte. Ilan Șor este pus sub acuzare în cadrul unei cauze penale privind finanțarea ilicită a partidelor politice, instrumentată de Procuratura Anticorupție, însă acesta este investigat inclusiv în alte cauze penale”, a declarat Marcel Dumbravan.

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, stabilindu-se în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul și se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri de peste 5 miliarde de lei. Șor a contestat decizia, susținând că nu se conformează acesteia, iar pe 13 decembrie 2024 Curtea Supremă de Justiție a menținut sentința. El figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Potrivit Serviciului de Informații și Securitate, de la Moscova, Șor coordonează o rețea complexă de partide-satelit, ONG-uri, influenceri și instituții media care au vizat alegerile din 2024 și 2025, inclusiv referendumul privind aderarea la UE. Această infrastructură este considerată parte a unui război hibrid rusesc împotriva Moldovei, cu finanțări care ar fi depășit 400 de milioane de euro în 2025, combinate cu operațiuni de dezinformare și tranzacții opace, inclusiv prin criptomonede.
***
Amintim că pe 1 decembrie 2025, Ilan Șor a anunțat că își închide proiectele sale sociale din Moldova și a propus crearea unui front național comun împotriva partidului de guvernare. Într-un mesaj video, el a afirmat că banii pe care îi transfera în țară ar fi fost blocați, iar mai mulți angajați ai săi ar fi fost arestați. Acesta a mai spus că nu mai poate continua activitățile de „sprijin pentru populație”, dar a promis să le reia după ce se schimbă guvernarea.

Purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat că instituția „nu are ce comenta minciunile unui criminal condamnat, care se ascunde de justiție într-un regim autoritar și încearcă să destabilizeze Moldova cu bani murdari”.

Pe 2 decembrie, președinta Maia Sandu a fost întrebată dacă gestul lui Șor ar putea semnala o schimbare de direcție la Moscova. „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu Republica Moldova, din păcate. Am vrea să avem o relație normală, am vrea să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne, dar așa cum am văzut în ultimii ani și, inclusiv, din ce am văzut după alegeri – atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat”, a răspuns șefa statului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” și-a exprimat îngrijorarea față de declarațiile publice făcute pe 30 decembrie 2025 de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, referitoare la starea sistemului din justiție și extinderii categoriilor de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare. Într-un comunicat publicat pe 3 ianuarie, organizația a subliniat că responsabilizarea judecătorilor trebuie realizată prin mecanismele legale existente, aplicate individual, și nu prin solicitări publice sau presiuni generale.

„Asociația reafirmă că justiția este o putere separată și independentă, care se autoadministrează prin organele sale constituționale. Cooperarea între autoritățile statului este necesară într-un stat de drept. În declarația publică din 30 decembrie 2025, prin formularea explicită a solicitărilor adresate Consiliul Superior al Magistraturii privind extinderea mecanismului de vetting și accelerarea procedurilor interne, se creează o aparență de ingerință politică în activitatea puterii judecătorești, incompatibilă cu principiile constituționale și standardele europene”, potrivit comunicatului emis.

Organizația mai susține că reforma justiției este esențială pentru funcționarea statului de drept și pentru parcursul european al Republicii Moldova, totuși, eficiența nu poate fi obținută în detrimentul independenței justiției, în conformitate cu standardele Consiliului Europei și ale CEPEJ.

„Poziția Asociației privind evaluarea externă extraordinară (vetting) rămâne constantă: integritatea și responsabilizarea sunt obiective legitime, însă extinderea repetată a unui mecanism excepțional, în afara unui cadru clar, previzibil și proporțional, generează un risc sistemic pentru independența justiției și poate produce un efect de presiune asupra judecătorilor care își exercită funcția cu bună-credință”, au mai spus membrii organizației.

Amintim că pe 30 decembrie, șefa statului Maia Sandu a susținut o conferință de presă pe tema justiție. Președinta a declarat că „unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor” și că „schemele din sistem nu au dispărut”. Potrivit Maiei Sandu, „există riscuri că nu va exista finalitate pe unele episoade din Frauda bancară”.

Astfel, Sandu a cerut Parlamentului, Ministerului Justiției, dar și Consiliului Superior al Magistraturii „să inițieze de urgență măsuri privind revizuirea mecanismului de vetting în vederea lărgirii categoriilor de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare”. Declarațiile au fost făcute în contextul unui proiect adoptat cu o zi înainte de Parlament, care prevede includerea în procesul de evaluare extraordinară și a unor judecători din prima instanță care au examinat sau examinează dosare de corupție.

Potrivit șefei statului, „trebuie să mergem și mai departe, mai ales că și raportul de extindere din 2025 al Comisiei Europene recomandă modificarea legislației pentru a prevedea evaluarea externă obligatorie a tuturor judecătorilor specializați în anticorupție, inclusiv a celor din colegiul specializat din prima instanță de către comisia de evaluare externă relevantă”.

Întrebată dacă solicită să fie evaluați toți judecătorii sau anumite categorii, șefa statului a răspuns: „Legea care a fost aprobată ieri se referă la categoria de judecători din prima instanță. Până acum evaluarea a avut loc la CSJ, la curțile de apel, la CSM, evident CSP în cazul procurorilor. Acum se vorbește de judecători din prima instanță, care, începând cu anul 2017, au examinat sau continuă să examineze dosare de corupție sau acte conexe corupției. Eu propun, solicit dacă vreți, Guvernului și Parlamentului să examineze extinderea acestei liste, dar acest lucru să se facă într‐un proces consultativ și pentru a vedea câți trebuie să fie evaluați prin această formulă de evaluare externă extraordinară sau în ce măsură se pot combina aceste două forme de evaluare extraordinară și de evaluare ordinară”.
***
Precizăm că Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” a fost înregistrată pe 30 august 2019 de judecătorii Victoria Sanduța, Ion Malanciuc și Marina Rusu. În prezent, președinte al asociației este Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia. Aceasta este judecător din februarie 2012.

În 2023 și 2024, ea nu a promovat evaluările Comisiei Pre-Vetting și contestările ulterioare la Curtea Supremă de Justiție, fiind considerată neîndeplinind criteriile de integritate etică, deși a explicat că veniturile familiei sale în perioada evaluată proveneau legal din indemnizații de maternitate și salariul fostului soț.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.