Sănătate Info

Ex-angajat al Primăriei Chișinău, cercetat pentru fals în declarații și îmbogățire ilicită, a scăpat de pedeapsă

Mihai Moldovanu, ex-șef al Direcției sănătate publică a Primăriei Chișinău, a fost recunoscut vinovat de fals în declararea averii, în perioada 2015-2019. Acesta a fost însă eliberat de răspundere din cauza expirării termenului de prescripție. De asemenea, Moldovanu, în privința căruia a fost depistată o diferență de 8 milioane de lei dintre veniturile sale declarate și cele reale, a fost achitat de învinuirea de îmbogățire ilicită. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în gestiunea căreia se află dosarul penal al fostului funcționar, a anunțat pe 25 martie că va contesta decizia judecătorească privind acuzația de îmbogățire ilicită.

Potrivit unui comunicat al PCCOCS, dosarul penal a fost investigat „în regim accelerat”, în perioada septembrie-decembrie 2022 (urmare a preluării cauzei de la CNA, prin ordonanța Procurorului General), după care a fost trimis spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Materialele dosarului arată că Mihal Moldovanu, fost șef al Direcției sănătate publică a Primăriei Chișinău, a introdus de cinci ori date false în declarația de avere și interese, în perioada 2015-2019 (inclusiv la eliberarea din funcție).

Mai exact, falsurile stabilite de procurorul PCCOCS și constatate de judecător privind modul în care inculpatul și-a declarat averea vizau suprafețe de teren indicate diminuat, omiterea indicării averii concubinei și calității lui de asociat al unei companii cu activitate în domeniul în care acesta lucra în Primărie, omiterea indicării unui împrumut de aproape trei milioane lei în valută străină și alte falsuri în declarația de avere și interese. Deși la solicitarea procurorilor PCCOCS fostul șef de Direcție a fost recunoscut vinovat pentru aceste falsuri în declararea publică a averii lui, în calitate de funcționar public, prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 19 martie 2025, acesta este liberat de răspundere penală, urmare a expirării termenului de prescripție”, a menționat PCCOCS.

Prin aceeași sentință, Moldovanu a fost achitat de învinuirea înaintată de procurorii PCCOCS pentru îmbogățire ilicită, iar sechestrele aplicate pe „casa sa de lux din Chișinău și terenul adiacent, precum și un automobil de lux”. Acesta a fost trimis în judecată și pentru îmbogățire ilicită, după ce s-a stabilit o diferență de peste 8 000 000 lei dintre veniturile sale declarate și cele reale.

Diferența dintre veniturile și cheltuielile sale devine și mai izbitoare atunci când este contrapusă salariului bază primit atunci de acesta, în sumă de 5000-6000 lei/lună. Mai mult, trebuie menționat și faptul că învinuitul a întreprins măsuri anticipate de inducere în eroare a investigațiilor. Spre exemplu, acesta i-ar fi vândut ginerelui o parte dintr-un teren de construcții contra unei sume impunătoare de bani, pe care acesta nu ar fi putut-o deține coraportat la veniturile obținute; precum și ar fi întocmit o recipisă privind un împrumut de la o rudă apropiată, deși aceasta nu deținea un astfel de potențial financiar”, a precizat PCCOCS.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a comunicat că urmează să conteste la Curtea de Apel Centru sentința prin care fostul șef al Direcției sănătate publică a Primăriei Chișinăului a fost achitat pentru îmbogățire ilicită.

Potrivit Codului penal, inculpatul riscă o amendă de 400 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii sau exercita activităţi legate de gestionarea activității persoanelor juridice pe un termen de 10 ani.

***

Faptele care-i sunt incriminate lui Mihail Moldovanu de procurori au făcut și obiectul unei investigații jurnalistice realizată de ZdG, care a fost publicată în 2017.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul a votat: Liuba Șova și Nicolae Roșca rămân la CC încă 6 ani. Cum au răspuns, întrebați dacă apără interesele PAS

Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost numiți de Parlament în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată, pe 26 iunie, cu votul a 54 de deputați. Înainte de vot, mai mulți parlamentari le-au adresat întrebări candidaților. Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost întrebați în ce măsură procedura de numire va contribui la întărirea imaginii Curții Constituționale, „ținând cont de faptul că patru din șase membri sunt numiți de exponenții partidului de guvernare”, precum și cum explică „faptul că deciziile Curții Constituționale din ultimii ani sunt tot mai des considerate în societate ca fiind asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Deputata neafiliată Olesea Stamate a întrebat-o pe Liuba Șova în ce măsură această procedură de numire „va contribui la întărirea imaginii CC și încrederii cetățenilor în imparțialitatea judecătorilor, ținând cont de faptul că patru din șase jucători constituționali sunt în aceste zile numiți de exponenții partidului de guvernare, mai mult decât atăt – în ultimele luni de mandat parlamentar”.

„Aceste argumente sunt la baza sesizării unui deputat, nu o să-i dau numele aici. (…) Competența puterii legislative de a numi doi judecători este una constituțională. (…) Al doilea aspect, în 2019, actuala componență a fost numită de un parlament, care avea o componență la acea perioadă. Durata de mandat a parlamentului cu durata de mandat de judecător de Curtea constituțională nu coincide. De aceea, numirile din 2019 nu pot fi speculate sau nu pot fi formulate că au avut o tentă politică. (…) Componența Parlamentului din perspectiv conotației politice este apanajul poporului. (…) Eu cred că noi trebuie să avem încredere în popor”, a comunicat Liuba Șova.

Deputata socialistă Ivanna Koksal i-a întrebat pe Liuba Șova și Nicolae Roșca cum explică „faptul că deciziile CC din ultimii ani tot mai des sunt considerate în societate ca și asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Liuba Șova a respins declarațiile deputatei și a spus că există o situație în care Înalta Curte, ca urmare a unei sesizări din partea opoziției, a acceptat cererea.

„Curtea Constituțională nu este o echipă de fotbal și nu joacă pentru cineva sau împotriva cuiva. De fiecare dată îmi asum votul când ridic mâna pentru sau împotrivă. N-am votat nicio hotărâre favorabilă vreunui partid. Am votat hotărâri care rezultă din normele constituționale”, a spus la rândul său Nicolae Roșca.

„Ei vin cu fel de fel de aberații, vin să ne provoace, ca să avem dispersări în societate”, a declarat deputatul PAS Ion Babici, ca reacție la mai multe întrebări din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Într-un final, candidatura Liubei Șova a fost susținută de 54 de deputați PAS, iar 15 deputați comuniști și socialiști au votat contra. Doi deputați ai BCS și trei deputați neafiliați nu au participat la vot. Candidatura lui Nicolae Roșca a fost susținută de 54 de deputați PAS, în timp ce 13 deputați BCS au votat contra. Trei deputați BCS și trei deputați neafiliați nu au votat.

Amintim că Liuba Șova și Nicolae Roșca au fost numiți, în 2019, de către Guvern în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Liuba Șova este jurist și, mai bine de 20 de ani, a fost lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ a Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. Nicolae Roșca este doctor în drept, conferențiar universitar și are experiență academică de peste 30 de ani. În perioada anilor 2016 – 2019, Nicolae Roșca a fost șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională, propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca.

Pe 23 iunie, opt organizații ale societății civile au publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. „Singura instituție care a respectat în continuare principiile transparenței a fost Consiliul Superior al Magistraturii, care a publicat dosarele candidaților și a oferit timp societății pentru a transmite comentarii, prelungind procedura de selecție în contextul existenței unui singur pretendent”, au declarat aceștia.

Pe 24 iunie, Domnica Manole și Sergiu Litvinenco au fost numiți, de către Guvern, judecători la Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: