Caviarul și alcoolul din 1 septembrie, gazul și lumina – din 2027: Chișinăul vrea să introducă treptat taxe pentru firmele din Transnistria

De la 1 septembrie, antreprenorii din regiunea transnistreană ar putea achita TVA și accize pentru 12 categorii de mărfuri aduse în Moldova, printre acestea numărându-se caviarul, băuturile alcoolice și tutunul. Ulterior, începând cu 1 ianuarie, lista mărfurilor pentru care vor trebui achitate taxe s-ar putea extinde cu alte cinci categorii. Iar de la 1 aprilie ar putea fi taxate gazele naturale și energia electrică. Acestea sunt propunerile Ministerului Finanțelor, care se regăsesc într-un proiect actualizat, publicat pe 13 august, cu privire la aplicarea TVA și a accizelor asupra mărfurilor introduse în Moldova de către operatorii economici din regiunea transnistreană.

Proiectul de hotărâre actualizat, elaborat de Ministerul Finanțelor, propune, etapizat, aplicarea TVA și a accizelor pentru mai multe categorii de mărfuri. Menționăm că un proiect anterior propunea taxarea mărfurilor de la 1 august 2026. Ulterior, la sfârșitul lunii iulie, premierul Vasile Tofan a anunțat că produsele aduse de firmele din regiune vor rămâne, cel puțin încă o lună, scutite de taxe și accize.

Astfel, proiectul de hotărâre actualizat propune TVA și accize începând cu 1 septembrie 2026 pentru:

  • caviarul și înlocuitorii de caviar;
  • băuturile alcoolice, inclusiv vinul;
  • tutunul și înlocuitorii de tutun prelucraţi;
  • parfumurile și apele de toaletă;
  • articole pentru focuri de artificii;
  • blănurile şi blănurile artificiale;
  • perlele naturale sau de cultură, pietrele prețioase sau semiprețioase (naturale, artificiale sau reconstituite);
  • bijuteriile, articolele din giuvaergerie și alte mărfuri;
  • minereurile de metale preţioase şi concentratele acestora, metalele preţioase, metalele placate sau dublate cu metale preţioase şi articolele din materialele respective;
  • mijloacele de transport;
  • aparate telefonice și alte aparate pentru transmisie;
  • computere.

Începând cu 1 ianuarie 2027 și pentru:

  • ape, inclusiv ape minerale şi ape gazificate, care conţin zahăr sau alţi îndulcitori ori aromatizate şi alte băuturi nealcoolice;
  • minereuri și concentratele acestora, zgura și cenușa;
  • metalele comune şi articolele din metale comune;
  • caolin şi alte argile;
  • produse petroliere, uleiuri și alte mărfuri.

Începând cu 1 aprilie 2027 și pentru:

  • gazele naturale;
  • energia electrică.

În proiect se menționează că „se preconizează revizuirea periodică a listei mărfurilor exceptate de la plata TVA și a accizelor, cu reducerea treptată a sferei de aplicare a excepțiilor existente”. Totodată, se menționează că obiectivul final al acestui proces constă în asigurarea, până în anul 2030, a aplicării depline a regimului fiscal general prevăzut de legislația Republicii Moldova pentru toate mărfurile importate de operatorii economici cu sediul în regiunea transnistreană, în condiții echivalente celor aplicabile agenților economici din restul teritoriului țării.

***

În Republica Moldova, importul de mărfuri este supus mai multor tipuri de taxe, inclusiv taxe vamale, TVA și accize. Până acum, antreprenorii din regiunea transnistreană nu achitau aceste taxe în bugetul de stat al Republicii Moldova. În 2024, autoritățile de la Chișinău au modificat Codul Vamal și au obligat agenții economici din regiune să plătească taxele vamale în bugetul național.

La sfârșitul lunii aprilie, Chișinăul a votat un proiect care prevede anularea facilităților fiscale pentru Transnistria. În schimb, autoritățile constituționale au anunțat că vor să îmbunătățească viața locuitorilor din regiune prin intermediul Fondului de Convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate din regiunea transnistreană. La Tiraspol, inițiativa a fost criticată. Autoritățile de facto au acuzat repetat Chișinăul că încearcă să împovăreze malul stâng cu „taxe abuzive” și avertizeză asupra riscului prăbușirii economiei transnistrene.

NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria – AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: