Ex-judecătoarea Victoria Sanduța se vrea deputată: va concura independent la alegerile parlamentare

Fosta judecătoare Victoria Sanduța, cunoscută pentru pozițiile sale critice față de sistemul judecătoresc, a anunțat luni, 21 iulie, că va concura la alegerile parlamentare din septembrie în calitate de candidat independent. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Sanduța a informat că a depus cererea oficială de înregistrare la Comisia Electorală Centrală (CEC).

„Eu cred că acum e momentul pentru a scrie istorie. Totul e posibil! Cu sprijinul vostru.
Cu oameni care s-au săturat să fie furați, umiliți, mințiți. Tot ce avem nevoie este curaj. Și îl avem.
Eu nu am partid. Nu am interese obscure. Nu am televiziuni cumpărate.
Dar am ceva mai puternic: încrederea voastră. Această candidatură nu e doar despre mine. E despre fiecare om care a fost dat la o parte. Care a fost făcut să tacă. Care a spus: «Ajunge! E timpul să vorbesc. Și voi fi auzit! E timpul ca fiecare om să fie pus la locul lui.» Eu vă susțin pe voi. Iar dacă și voi credeți în mine — hai să scriem istorie împreună”, a scris Sanduța în postarea sa.

Cine este Victoria Sanduța

Fosta judecătoare Victoria Sanduța este cunoscută pentru pozițiile sale critice față de sistemul judecătoresc. Anterior a activat în cadrul Judecătoriei Chișinău. Aceasta este fondatoarea Asociaței Judecătorilor „Vocea Justiției“. Sanduța a mai avut o tentativă de a se lansa în politică, aderând în 2024 la Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).

Amintim că, în iunie 2022 a devenit cunoscut faptul că președinta Republicii Moldova Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Printre aceștia se număra și cea a magistratei Victoria Sanduța, cea care a criticat sistemul judecătoresc, menționând într-o emisiune televizată că în interiorul acestuia ar fi „haos”. Sanduța a calificat drept „eronat și neîntemeiat” refuzul președintei țării și s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a i se propune repetat președintei Republicii Moldova Maia Sandu candidatura sa pentru numirea în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă. Detalii AICI.

Mai târziu, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a explicat de ce a refuzat numirea celor 13 magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. Potrivit Maiei Sandu, unii dintre ei „nu merită să fie judecători”, din cauza deciziilor pe care le-au luat anterior, dar și pentru că au anumite „semne de întrebare” în ceea ce privește raportul dintre cheltuielile și veniturile prezentate. Detalii AICI.

Ulterior, în iulie 2024, CSM a refuzat numirea în funcție a judecătoarei Victoria Sanduța și a încă trei judecători până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani). Membrii CSM i-au adresat mai bine de o oră întrebări Victoriei Sanduța despre publicațiile și comentariile ei de pe Facebook. Și, până la urmă, i-au recomandat președintelui Republicii Moldova să o destituie din funcție. NewsMaker a scris ce i-a înfuriat și nemulțumit pe membrii CSM și de ce nu toți membrii au fost de acord cu decizia de a o demite pe Sanduța. Detalii AICI.

În septembrie 2024, șase judecători au fost eliberați din funcție, conform unui decret semnat de președinta Maia Sandu și publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Printre aceștia și Victoria Sanduța. Detalii AICI.

Pe 15 decembrie 2024, ex-judecătoarea Victoria Sanduța și-a anunțat aderarea la Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), condus de Igor Munteanu. Atunci, ea menționa că face „un pas important” și că se alătură partidului CUB „pentru a aduce în politică exact ceea ce ne lipsește de prea mult timp – corectitudinea, curaj și adevăr”. Detalii AICI.

Pe 23 ianuarie, Sanduța și-a anunțat plecarea din partidul CUB. „Această hotărâre este rezultatul unor divergențe fundamentale de viziuni cu privire la modul de organizare și dezvoltare a partidului pe viitor”, a scris Victoria Sanduța.

Declarația de avere

Potrivit declarației de avedere pentru anul 2024, perioadă în care activa ca magistrată la Judecătoria Chișinău, Sanduța a încasat 238 679 de lei din salariul de bază. Alte surse de venit au inclus activități de instruire la Institutul Național al Justiției (2 400 de lei) și remunerare pentru un studiu analitic de la Asociația Baroului American (ABA ROLI), în valoare de 23 000 de lei. Fosta judecătoare a primit și o indemnizație pentru copii minori, în valoare de 4425 de roni, din România.

Familia sa a indicat și venituri obținute din chirii în euro și dolari, în sumă totală de peste 9 000 de euro și 4 000 de dolari, precum și 30 000 de lei din vânzarea unui mijloc de transport.

În ceea ce privește proprietățile imobiliare, familia Sanduța declară două apartamente, o casă de locuit cu suprafața de 133 m², un spațiu comercial, un garaj și mai multe terenuri. Valoarea estimată a casei este de 715 278 lei, iar cea a spațiului comercial – 15 246 euro.

La capitolul bunuri mobile, familia magistratei deține un automobil Honda CR-V fabricat în 2020, evaluat la 550 000 de lei, o motocicletă Honda, precum și un Mercedes E200.

Victoria Sanduța figurează și cu un credit în valoare de 100 000 de lei, contractat în 2023 de la o bancă din Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ipn.md

Preot de la Mitropolia Basarabiei, despre violențele de la Dereneu: „Statul de drept în Moldova este la terapie intensivă”

Mitropolia Basarabiei cere tragerea la răspundere, conform legii, a primarului din Dereneu și a arhiepiscopului de Ungheni și Nisporeni, în urma incidentelor din seara de 10 februarie, când un grup de preoți și enoriași a rupt cordonul poliției și a intrat în biserică. Avocatul Mitropoliei, Constantin Turuta, susține că disputa legată de acest lăcaș de cult nu „este o problemă politico-religioasă”, dar „o problemă juridică”. Potrivit acestuia, manifestările violente – nu doar în cazul Dereneu – arată că sunt necesare modificări legislative modificări legislative.

Avocatul Mitropoliei Basarabiei susține că ceea ce se întâmplă la biserica din Dereneu reprezintă dezordini în masă și acțiuni ilegale, deși în spațiul public s-ar încerca validarea unui drept care ar fi inexistent – de „reîntoarcere a bisericii”.

„Acțiunile au caracter infracțional, din perspectiva noastră. Nu ne putem expune dacă este cu siguranță așa, pentru că nu avem competență în acest sens – o are doar organul de urmărire penală – însă este strigător la cer că în acea seară s-a ajuns la acele acțiuni, fiind într-o etapă destul de evoluată inclusiv la capitolul integrare europeană, când statul Moldova își asigură respectarea tuturor libertăților și drepturilor fundamentale conform Convenției europene”, a declarat Constantin Turuta în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 11 februarie la agenția IPN.

Acțiunile enoriașilor și ale preoților – în frunte cu episcopul Petru – au fost criticate și de vicarul Mitropoliei Basarabiei, Gabriel Andrei Gherasa. Potrivit acestuia, în seara zilei de 10 februarie, „Moldova a dat un examen de protejare a statului de drept”.

„Mă tem să vă spun că trăiesc cu impresia – în pofida intervenției autorităților – că statul de drept în Moldova este la terapie intensivă. De ce vă spun asta: faptul că acest episcop are astfel de comportări, faptul că angajați care sunt în protecția și respectarea legii ajung să plece acasă, după ce își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, cu capul spart de către un episcop, și în potriva acestuia nu se declanșează niciun act de urmărire penală, este un lucru deosebit de grav. Am dat aseară un examen al statului de drept pe care mă tem că suntem pe punctul de a-l pica”, a declarat Gabriel Andrei Gherasa.

Scandalul de la Dereneu: tot ce trebuie să știi

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns, potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, „forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Oficialul a confirmat, pe 9 februarie, că clădirea este la moment un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. Aceasta a reamintit, însă, că la solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă – în 2019 – clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”. 

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica, în urma deciziei Curții Supreme de Justiție care i-a dat dreptate în acest litigiu. Exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, se opun deschis preluării lăcașului. Sunt deja două săptămâni de când preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, stă baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, iar Poliția – păzește lăcașul. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

NewsMaker a scris AICI despre soarta celor trei copii minori care rămân baricadați în biserica din Dereneu de două săptămâni și cum au intervenit autoritățile în acest caz.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți  au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

Cum comentează politicienii, dar și reprezentanți ai societății civile scandalul de la Dereneu, aflați – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: