Andrei Spînu/Facebook

Există drum, nu există vamă. De ce tronsonul de cale ferată Basarabeasca – Berezino încă nu este funcțional

Porțiunea de cale ferată între Basarabeasca – Berezino încă nu este încă funcțională din cauza lipsei punctelor de control vamal în această zonă, a declarat într-un interviu pentru NM Oleg Tofilat, șeful Căilor Ferate din Moldova.

„Punctul de control al frontierei de stat nu este încă deschis, lucrăm la el împreună cu polițiștii de frontieră și vameșii”, a spus Tofilat.

Potrivit acestuia, pentru ca sistemul să funcționeze, autoritățile celor două țări trebuie să modifice Acordul dintre guvernele Ucrainei și Republicii Moldova privind punctele de control peste frontiera vamală, să doteze punctele de control și să coordoneze schemele tehnologice pentru efectuarea controlului.

Tofilat a remarcat că Căile Ferate Ruse au făcut totul „pe partea feroviară”. „Ne-am asumat obligațiile de dotare tehnică a punctului de control: încgrădire, iluminat, filmări video”, a spus Tofilat.

La sfârșitul lunii august, guvernul a anunțat deschiderea unei căi ferate între cele două localități, iar la ceremonia de deschidere au fost prezenți viceprim-ministrul Andrei Spînu și ministrul Infrastructurii al Ucrainei Oleksandr Kubrakov.

Cea mai mare parte a căii ferate Basarabeasca-Berezino este situată pe teritoriul Ucrainei și doar 1,2 km – pe teritoriul Moldovei. Ministerul Infrastructurii a notat anterior că reluarea traficului pe acest tronson va permite Moldovei să exporte și să importe mărfuri prin portul Izmail de pe Dunăre, reducând întârzierile în portul Reni. De asemenea, Ucraina va putea exporta mărfuri în Moldova și țările UE.

Versiunea video integrală a interviului cu Oleg Tofilat poate fi vizionată aici:

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Andrei Cotorobai

Ziua Independenței, organizată cu circa 10 mln de lei și fără licitație publică: investigație RISE Moldova

Guvernul a alocat în acest an aproape 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în pofida apelurilor publice ale premierului Vasile Tofan privind reducerea cheltuielilor bugetare. Asta arată o investigație a publicației Rise Moldova.

La ședința Guvernului din 29 iulie, prim-ministrul Vasile Tofan declara că sărbătorirea Zilei Independenței și a Zilei Limbii Române ar trebui organizată „cu mult suflet și inimă, dar nu neapărat cu tare mulți bani”, în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă statul.

Totuși, a doua zi, Ministerul Culturii a modificat planul anual de achiziții și a majorat bugetul destinat Zilei Independenței de la 500 000 de lei la 10 milioane de lei. Potrivit investigației statul a cheltuit în final 9,86 milioane de lei pentru evenimentul din 27 august, cea mai mare sumă alocată până acum pentru această sărbătoare desfășurată într-o singură zi.

Ministerul Culturii susține că suma inițială de 500 000 de lei a fost estimată înainte de aprobarea Programului național „Independența care ne unește. Moldova-35”. După adoptarea programului, instituției i-au revenit responsabilități suplimentare privind organizarea manifestărilor festive, ceea ce a determinat revizuirea bugetului.

Contractul pentru organizarea evenimentului a fost atribuit Instituției Publice „Moldova-Concert” prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, fără organizarea unei licitații publice. Ministerul a invocat drept argumente particularitățile tehnice și artistice ale serviciilor, precum și necesitatea organizării evenimentului „în regim de maximă urgență”.

Experta în achiziții publice Diana Enachi consideră însă că justificările autorităților nu sunt întemeiate. Potrivit acesteia, invocarea urgenței pentru un eveniment organizat anual la aceeași dată indică probleme de planificare și nu reprezintă un temei legal suficient pentru evitarea unei proceduri competitive.

Ministerul a clacat la capitolul planificare și transparență, iar aplicarea NFP pentru achiziția acestor servicii nu este susținută de cadrul legal”, a declarat experta.

Investigația mai arată că lucrările de instalare a scenei și anunțarea artiștilor au început înainte ca Ministerul Culturii să atribuie oficial contractul. Ordinul de atribuire a fost semnat pe 25 august, cu doar două zile înainte de eveniment.

RISE Moldova a solicitat Ministerului Culturii documentele aferente procedurii de achiziție, inclusiv contractul, oferta financiară și devizul detaliat al cheltuielilor. Instituția nu a transmis documentele solicitate și a indicat că acestea ar fi disponibile în Registrul Buletinelor Achizițiilor Publice. Jurnaliștii afirmă însă că nu au identificat documentele respective și nu au primit clarificări suplimentare până la publicarea investigației.

În ultimii ani, costurile organizării Zilei Independenței au crescut semnificativ. Dacă în 2023 au fost cheltuite aproximativ 4,6 milioane de lei, în 2024 suma a ajuns la aproape 10 milioane de lei pentru un program desfășurat pe parcursul a trei zile. În 2025, cheltuielile au fost de circa 5,9 milioane de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: