Exportul prunelor moldovenești pe piața Germaniei a crescut de 30 de ori în ultimii patru ani

Prunele moldovenești câștigă tot mai multă loialitate din partea consumatorilor germani. Dacă în 2017, Republica Moldova a exportat peste 200 de tone de prune, atunci în 2021 a fost înregistrată o cantitate de aproximativ șase mii de tone, arată datele Agenției de Informare a Pieței Agricole din Germania, scrie Radio Moldova.

Reprezentanții „Moldova Fruct” susțin că țara noastră înregistrează succese pe această piață. Potrivit lor, cantități mai mici de prune au fost exportate anul trecut și în Ucraina. În anul 2022, o cantitate de peste 50 la sută de prune a fost exportată în Uniunea Europeană, iar o parte considerabilă a ajuns în Germania. Potrivit datelor Agenției de Informare a Pieței Agricole din Germania, Republica Moldova este sursă a 30-40 la sută din volumul de prune importate de germani.

Exportul sâmburoaselor în Germania a început din anul 2017, iar volumele sunt în creștere, a declarat într-un interviu pentru Radio Moldova, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Vitalie Gorincioi. El a mai spus că în acest an, exporturile de prune în Uniunea Europeană a depășit cantitatea admisă de 40 de mii de tone. Totodată, cantități mici de prune moldovenești au ajuns și în Ucraina.

„De fapt, ele se duc și pe alte piețe, din Germania se duc în Austria, Franța, Italia. Majoritatea prunelor de calitate, în stare proaspătă s-au dus în direcția Uniunii Europene și bineînțeles piața locală, vorbim de piața CSI, cum ar fi Belarus, Kazahstan câteva ceva, chiar și Ucraina am exportat o parte. Noi suntem foarte interesați, pentru că este o piață mare, piața uniunii europene numără 500 de milioane de consumatori, o piață care este previzibilă, locul nostru este pe această piață. De la sfârșitul lunii august și până la sfârșitul lunii octombrie este perioada în care noi livrăm în aceste țări, mai ales în Germania”, a spus Vitalie Gorincioi.

În anul 2022, Republica Moldova a înregistrat o recoltă de aproximativ 70 de mii de tone de prune, cu 35 la sută mai mică față de 2021, în special, din cauza secetei.

Țara noastră se numără printre primii zece exportatori de prune proaspete din lume. Anual, Republica Moldova exportă între 45 și 50 de mii de tone. Prunele autohtone sunt comercializate în special în Germania, Austria, Polonia, Olanda și România.

Amintim că la mijlocul lunii iulie anul trecut, Uniunea Europeană a dublat, pentru un an, cotele de produse moldovenești care pot fi exportate fără taxe vamale pe piața comunitară. Printre acestea se numără prune, mere, struguri, suc de struguri, cireșe, usturoi și roșii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

visit.chisinau.md

Planurile guvernului pentru Vila Herța: Ministerul Culturii anunță consultări publice după solicitarea privind crearea Muzeului Femeilor în Artă

Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.

Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman” este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate. Documentul va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.

Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.

În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.

În răspunsul său către minister, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.

Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.

Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.

Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: