Imagine simbol

Expulzarea cetățenilor străini din Moldova, după noi reguli. Inclusiv pentru minori și mame

Procedurile privind expulzarea cetățenilor străini și plasarea acestora în custodie publică vor fi modificate, în Moldova. Noul regulament urmează să fie aprobat de Guvern în ședința din 3 septembrie. Documentul prevede, în special, interzicerea cazării minorilor și a familiilor cu copii în Centrele de plasament temporar, precum și introducerea unor mecanisme mai clare și transparente de expulzare a străinilor care au încălcat regimul de ședere în țară.

Este vorba despre un proiect de hotărâre a Guvernului care stabilește modul de aplicare a modificărilor la Legea „privind procedura luării în custodie publică a străinilor”, adoptate de Parlament la sfârșitul anului 2024 și intrate în vigoare în 2025. Aceste modificări au avut drept scop armonizarea legislației naționale cu standardele internaționale.

Printre altele, noile prevederi introduc o măsură suplimentară – „plasamentul temporar” al străinului, care presupune restrângerea libertății pentru o perioadă de până la 72 de ore, cu participarea obligatorie a unui avocat. De asemenea, este instituită o procedură judiciară specială, accelerată, ce obligă instanța să examineze cererile de luare a străinilor în custodie chiar în ziua depunerii acestora. Un aspect esențial îl reprezintă excluderea legislativă a familiilor cu copii din regulile standard de reținere. Totodată, legea stabilește în mod clar drepturile persoanelor vizate înainte de reținere, fixează termene concrete de detenție (de la una la șase luni, cu posibilitatea extinderii până la 12 luni în cazuri speciale) și introduce obligativitatea înregistrării dactiloscopice.

Cea mai importantă modificare este interdicția de a lua sub pază de stat, prin așa-numitul „plasament temporar”, copiii neînsoțiți și familiile cu copii. Măsura urmărește alinierea practicii moldovenești la Convenția ONU privind drepturile copilului și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care consideră detenția minorilor – chiar și împreună cu părinții – drept o formă de privare de libertate contrară interesului superior al copilului.

În consecință, hotărârea de guvern elimină din actele normative ce reglementează activitatea Centrului de cazare temporară a străinilor toate prevederile legate de minori. Astfel, sunt abrogate dispozițiile privind alimentația specială pentru copii și mamele care alăptează, precum și asigurarea cu produse de igienă, cum ar fi scutecele.

Este de menționat că, în ultimii cinci ani, în Republica Moldova nu au existat cazuri de plasare în Centru a părinților cu copii sau a minorilor. În realitate, această măsură nu a fost aplicată niciodată familiilor. Prin urmare, noile reguli vin să consfințească, la nivel legislativ, o practică deja existentă.

Pe lângă protecția drepturilor copilului, hotărârea aduce și schimbări importante în procedura de expulzare a cetățenilor străini adulți. Este prevăzută o nouă măsură temporară pentru persoanele care urmează să fie luate în custodie, dar a căror plasare imediată în centru nu este posibilă din motive obiective. Procedura este strict reglementată: decizia se adoptă în baza unui raport motivat, iar străinul trebuie informat despre plasarea în custodie în cel mult trei ore, în prezența avocatului.

Noua redacție clarifică, de asemenea, situațiile în care expulzarea se face sub escortă. Printre acestea se numără trecerea ilegală a frontierei, refuzul de a părăsi benevol teritoriul, statutul de „persoană indezirabilă”, riscul de sustragere de la procedură sau imposibilitatea de a-i fi stabilită identitatea.

Una dintre cele mai interesante noutăți este dactiloscopia obligatorie. Străinilor expulzați sub escortă trebuie neapărat să li se ia amprentele digitale. În plus, dacă străinul este declarat persoană indezirabilă din considerente de securitate națională, decizia în acest sens trebuie să conțină o expunere succintă a motivelor, fără a dezvălui date confidențiale.

Conform informațiilor din nota explicativă la proiectul de hotărâre a guvernului, în 2024, adică până la adoptarea proiectului de lege, în Centru au fost plasați 148 de străini, față de care s-a luat decizia de arest cu ulterioara soluționare a problemei expulzării. În același timp, în 2023 astfel de străini au fost 133, iar în 2022 — 78. Din cei 148 de reținuți în 2024, 119 persoane (70,95%) au fost expulzate din țară, în 2023 au fost expulzați 105.

Geografia străinilor expulzați a fost largă și a inclus persoane originare din India (60), Nepal (11), Turkmenistan (7), Uzbekistan (7), Nigeria (6), Rusia (5) și alte țări.

Cheltuielile financiare în 2024 pentru procedurile de expulzare au constituit 308,3 mii lei, iar pentru întreținerea Centrului de cazare temporară a străinilor statul a cheltuit 1,17 milioane lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Criză în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional: proteste la sediul instituției, după suspendarea președintelui acesteia

O criză politică a izbucnit în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional, vineri, 30 octombrie, după ce Guvernul condus de Donald Tusk a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui instituției și a adjunctului său, pentru a-i putea trage la răspundere penală. În paralel, o judecătoare a anunțat suspendarea președintelui tribunalului și preluarea atribuțiilor acestuia. Pe fondul tensiunilor, președintele Karol Nawrocki a convocat consultări cu toate partidele parlamentare.

Ministrul Justiției din Polonia, Waldemar Żurek, care ocupă și funcția de procuror general, a declarat jurnaliștilor că a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui acestuia, Bartosz Sochański. Cei doi au fost numiți în funcții în timpul guvernării precedente, conduse de partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS). Scopul solicitării este ca aceștia să poată fi trași ulterior la răspundere penală.

„Acest tribunal a devenit o proprietate privată. Trebuie să-i restabilim funcționarea corespunzătoare”, a declarat Żurek, citat de agenția AFP.

În paralel, cea mai veche judecătoare a Tribunalului Constituțional, Anna Korwin-Piotrowska, l-a suspendat din funcție pe Bogdan Święczkowski și a preluat conducerea instituției, relatează agenția Reuters.

În semn de protest față de această decizie, mai multe persoane au început să se adune în fața sediului Tribunalului Constituțional. Pentru a împiedica pătrunderea manifestanților în clădire, la fața locului au fost trimise unități speciale ale poliției. Unii participanți la protest au încercat să treacă de cordoanele forțelor de ordine, transmite AFP. Potrivit poliției, trei persoane care au încercat să pătrundă pe teritoriul complexului de clădiri al tribunalului au fost reținute.

Ce spun cele două tabere

Guvernul condus de Donald Tusk încearcă de câteva săptămâni să obțină plecarea judecătorilor numiți de precedentul cabinet, format de partidul Lege și Justiție, care s-a aflat la guvernare în perioada 2015–2023.

Reprezentanții Tribunalului Constituțional au declarat că cei doi judecători pe care Guvernul intenționează să-i tragă la răspundere penală continuă să dețină în mod legal funcțiile în cadrul acestei instituții.

„Toate persoanele implicate în aceste acțiuni comit o infracțiune – o lovitură de stat”, se arată într-un comunicat al Tribunalului Constituțional.

Donald Tusk a scris pe rețelele sociale: „Restabilirea statului de drept este datoria noastră. După ani de ilegalități care au caracterizat guvernarea partidului Lege și Justiție, acest proces se dovedește dificil, uneori dureros și necesită acțiuni hotărâte. Nu există o altă cale”.

Președintele Karol Nawrocki, care beneficiază de sprijinul partidului Lege și Justiție, și-a întors din drum avionul care se îndrepta spre Senegal, unde urma să participe la Jocurile Olimpice de Vară ale Tineretului, și a revenit la Varșovia.

În dimineața de sâmbătă, 31 octombrie, Nawrocki, care a intrat în clădirea Tribunalului Constituțional în timpul nopții, a scris că „în cursul nopții a fost încălcată ordinea constituțională a Republicii Polone și a fost preluat prin forță controlul asupra unui organ constituțional al statului”.

Invocând „amenințarea la adresa securității interne”, președintele Poloniei a convocat consultări de urgență pentru sâmbătă, cu reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea „stabilizării situației politice și restabilirii ordinii constituționale”.

Cum a început conflictul

Partidul Lege și Justiție a venit la guvernare în 2015 și a numit rapid propriii judecători în cadrul Tribunalului Constituțional, pentru a-și asigura majoritatea în această instituție, care are competența de a verifica constituționalitatea actelor normative adoptate.

Ulterior, principalele instanțe europene – Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene – au stabilit că PiS a numit în mod nelegal trei judecători, întrucât aceștia au ocupat funcții care fuseseră deja atribuite legal de componența anterioară a Parlamentului.

Instanțele europene au concluzionat că Tribunalul Constituțional al Poloniei nu mai este o instanță „independentă și imparțială”. Bazându-se pe aceste decizii, Guvernul condus de Donald Tusk a încetat să mai publice hotărârile tribunalului.

După revenirea la guvernare, în 2023, Tusk a promis depolitizarea sistemului judiciar, însă nu a reușit să anuleze modificările adoptate în timpul guvernării PiS. Unul dintre motive a fost faptul că Nawrocki și predecesorul său, Andrzej Duda, susținut la rândul său de PiS, și-au folosit dreptul de veto prezidențial pentru a bloca inițiativele Guvernului.

De asemenea, Nawrocki a refuzat să depună jurământul a cinci judecători ai Tribunalului Constituțional, aleși de Parlament începând din luna martie a acestui an, invocând presupuse nereguli în procedura de selecție a acestora.

Una dintre judecătoarele respective este Anna Korwin-Piotrowska, cea care l-a suspendat din funcție pe președintele tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a anunțat că va prelua atribuțiile acestuia.

La începutul lunii octombrie, Karol Nawrocki a primit o recomandare din partea Comisiei de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, de a le permite judecătorilor să depună jurământul, astfel încât aceștia să-și poată începe activitatea în cadrul tribunalului.

Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a declarat că ar trebui deschise dosare penale pe numele lui Święczkowski și al adjunctului său, întrucât aceștia împiedică judecătorii să-și exercite atribuțiile.

Unii susținători ai lui Tusk îi reproșează acestuia lipsa unor acțiuni hotărâte pentru anularea reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, notează BBC.

Alegerile parlamentare din Polonia sunt programate pentru anul viitor, iar unii consideră că măsurile adoptate în prezent reprezintă o încercare de a spori popularitatea lui Tusk în rândul alegătorilor.

Totuși, acțiunile acestuia au fost și ele criticate. În septembrie, Tusk l-a propus pentru funcția de judecător al Tribunalului Constituțional pe politicianul Maciej Berek, jurist care a ocupat funcția de ministru în Guvernul său.

Juristul Marcin Matczak, critic al reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, care a declarat anterior că îl consideră pe Święczkowski cel mai slab președinte din istoria tribunalului, a afirmat că suspendarea acestuia din funcție nu are niciun temei legal, „dintr-un milion de motive”.

„În opinia mea, acțiunile de astăzi împotriva Tribunalului Constituțional pun capăt atât existenței acestei instituții, cât și perspectivei restabilirii statului de drept pentru următoarele două decenii”, a scris profesorul Matczak pe rețelele sociale.

„Imaginile cu polițiști înarmați și interpretările juridice potrivit cărora ministrul Justiției poate decide, printr-o simplă hotărâre, suspendarea președintelui Tribunalului Constituțional vor avea consecințe grave, care vor afecta statul de drept, pentru mulți ani de acum înainte”, a adăugat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: