Stiri Diaspora

„Fabrică” de cetățeni români: un moldovean, implicat într-o rețea cercetată penal în România

Un cetățean moldovean figurează într-un dosar instrumentat de Parchetul General din România, în care procurorii investighează o rețea care ar fi fraudat procesul de obținere a cetățeniei române. Gruparea ar fi racolat cetățeni din spațiul ex-sovietic și le-ar fi „fabricat” dosare, cu acte false, contra unor sume de până la 15 000 de euro, relatează Digi24.

Potrivit sursei citate, în centrul schemei s-ar fi aflat două femei, D.M., cunoscută drept „Marina”, și Ș.V. Prima ar fi racolat persoane care doreau cetățenia română și ar fi intermediat obținerea unor documente false. În dosar este menționat și un cetățean moldovean, care ar fi avut rolul de a facilita obținerea cetățeniei prin intermediul unor acte ce atestau în mod fictiv descendența română.

Documentele falsificate ar fi fost obținute inclusiv din Ucraina și ar fi indicat, în mod nereal, că bunicii solicitanților s-ar fi născut în perioada interbelică în regiunea Odesa. Astfel, era creată o filiație artificială care să permită solicitarea cetățeniei române prin descendență.

Ancheta vizează și presupusa implicare a unor funcționari ai Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC). Aceștia ar fi primit și înregistrat preferențial dosare incomplete sau care conțineau acte false. Potrivit procurorilor, pentru astfel de intervenții ar fi fost percepute între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar.

Tarifele cerute de intermediari variau în funcție de serviciu: 100 de euro pentru verificarea unui dosar, 500 de euro pentru depunere și până la 5 000 de euro pentru un dosar complet, cu acte falsificate. Pentru urgentarea soluționării dosarului, Ș.V. ar fi cerut 15 000 de euro, susținând că are influență asupra conducerii ANC.

Pe 28 iulie, Ș.V. a fost prinsă în flagrant, pe terasa unui restaurant din București, după ce a primit prima tranșă de 7 500 de euro.

Curtea de Apel a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a două persoane implicate în dosar.

Potrivit procurorilor, numai în primele 11 luni ale anului au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române care ar avea legătură cu activitatea grupării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Kos, înainte ca Comisia Europeană să publice Pachetul de extindere: „Ucraina și Moldova au dat dovadă de o reziliență extraordinară. Sunt gata”

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Republica Moldova și Ucraina „sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri”. Totodată, și-a exprimat speranța că, în curând, Consiliul va ajunge la un consens în privința clusterelor rămase. În ceea ce privește Republica Moldova, Kos a calificat drept „ambițios” obiectul țării de a încheia negocierile de aderare la începutul lui 2028, adăugând că „pentru acest lucru va fi nevoie de rezultate foarte clare în privința tuturor capitolelor, lucru care va face ca Uniunea Europeană să formuleze un aviz până la sfârșitul acestui an în privința Moldovei”. Declarațiile au fost făcute pe 4 noiembrie, în timpul prezentării Pachetului privind extinderea UE.

„Ucraina și Moldova au dat dovadă de o reziliență extraordinară și de un angajament față de calea lor europeană. Poziția noastră rămână clară: ambele țări sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri și sperăm că, în curând, Consiliul va ajunge la un consens în privința clusterelor rămase – 4 și 5, respectiv”, a declarat Kos.

Totodată, ea a spus că „de mai multe ori, poporul din Moldova a făcut o alegere clară pentru un viitor european”. „Guvernul este hotărât să producă rezultate, cu o hotărâre admirabilă și a făcut pași importanți în ceea ce privește calea de aderare a Moldovei în ciuda unor amenințări hibride continue și a unor încercări de a destabiliza țara și a șocurilor regionale care afectează economia și energia țării”, a menționat Kos.

Comisara europeană pentru extindere a mai spus că „deschiderea a patru clustere înseamnă o reușită extraordinară, dar mai este mult de lucru, mai ales în ceea ce privește obiectivele ambițioase ale Moldovei de a încheia negocierile de aderare la începutul lui 2028, dacă Moldova va accelera ritmul reformelor actuale”. „Pentru acest lucru va fi nevoie de un accent chiar mai puternic asupra drepturilor fundamentale și, de asemenea, rezultate foarte clare în privința tuturor capitolelor, lucru care va face ca Uniunea Europeană să formuleze un aviz până la sfârșitul acestui an în privința Moldovei”, a declarat Kos.

***

Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele două state au deschis primul grup de capitole de negociere, „Valori fundamentale”. Acesta vizează statul de drept, justiția, drepturile fundamentale și combaterea corupției și este primul deschis și ultimul închis în procesul de aderare.

Ulterior, Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru clusterul „Relații externe”, pe 14 iulie, iar pe 13 octombrie — pentru „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”.

Negocierile de aderare acoperă, în total, 33 de capitole ale legislației europene, grupate în șase clustere tematice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: