Fagura este Fintech-ul cu „cel mai mare impact social” la Moldova Innovation Awards 2023

Moldova Innovation Awards 2023 a desemnat, în premieră, cele mai inovative și de impact proiecte tehnologice din Republica Moldova. Fagura a fost desemnată drept câștigătoare a prestigiosului premiu «Inițiativa de impact a anului». Competiția a fost acerbă, iar Fagura a concurat alături de alte proiecte cu impact semnificativ în Moldova. Prin rezultatele remarcabile obținute de programele dedicate business-ului mic și mijlociu: «Credite cu dobândă ZERO», iar acum «Cashback pentru IMM», prima platformă de Crowdlending din Republica Moldova a demonstrat că impactul și sustenabilitatea sunt deziderate de fiecare zi în activitatea platformei. De asemenea, peste 500 de persoane au devenit acționari ai companiei în două runde de equity crowdfunding.

Fagura a obținut punctaj maxim la capitolele inovație, scalabilitate, parteneriate și durabilitatea proiectului.

Juriul competiției, format din experți cu o vastă experiență și perspective diverse, a analizat cu atenție fiecare propunere, având în vedere criterii precum impactul pozitiv, inovația și durabilitatea. Fagura a ieșit în evidență prin inițiativa sa inovatoare țintită pentru suportul companiilor mici și mijlocii în obținerea de finanțare în condiții cât mai bune.

Moldova Innovation Awards și Moldova Digital Summit reprezintă un angajament față de inovație și tehnologie în Republica Moldova. Aceste evenimente au ca scop susținerea companiilor IT și creative, a startup-urilor și a inovatorilor corporativi care aduc schimbări semnificative în industrie. Fiecare nominalizare a fost analizată de către 9 experți internaționali și moldoveni de top, evidențiind nivelul înalt de competiție și prestigiu al premiilor.

Fagura, prin abordarea sa inovatoare și impactul pozitiv pe care îl are în comunitate, a reușit să impresioneze juriul și să câștige premiul «Inițiativa de impact a anului». Acest premiu recunoaște eforturile constante ale echipei Fagura în dezvoltarea unor soluții tehnologice de impact și în promovarea progresului social. Platforma oferă posibilitatea de a sprijini proiectele de acasă oricărui cetățean moldovean sau european, prin investițiile în planurile de dezvoltate ale moldovenilor de acasă.

Fagura.com a fost lansată în mai 2019 și este prima platformă investiții alternative în împrumuturi din Republica Moldova, cu un scoring automatizat ce permite luarea deciziilor în mai puțin de 1 secundă. Platforma a fost premiată în domeniul Fintech la mai multe evenimente naționale și regionale: Top 3 best FinTechs, 2019 (România), Brandul anului în FinTech, 2020 și 2021 (Moldova), Startup-ul cu cel mai mare impact, 2020 (Moldova), dar și câștigători ai Acceleratorului InnovX BCR (2022), The Next 100 Global Companies (by Global Banking & Finance Review) sau premianți la Euro-Asian Startup Awards 2022.

Concursul Moldova Innovation Awards 2023 este inițiat și organizat de Moldova Innovation Technology Park în parteneriat cu Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) și Proiectul Tehnologiile Viitorului (Future Technologies Activity) finanțat de USAID, Suedia și UK Aid, implementat de Chemonics International. Moldova Innovation Technology Park adună cea mai mare comunitate de antreprenori și talente din domeniul tehnologic, reunind peste 1.400 de companii și 19.000 de angajați din Moldova și de peste hotare.

Pentru mai multe informații și pentru solicitări de interviuri, vă rugăm să contactați: [email protected]

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Licențierea importurilor de cereale din Ucraina ar putea fi prelungită până pe 31 decembrie. Reacția „Forța Fermierilor”

Regimul de licențiere pentru importul de produse agricole urmează să fie extins. Anunțul a fost făcut de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) pe 28 octombrie. Potrivit instituției, ministrul Eugeniu Osmochescu a anunțat propunerea de prelungire a regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase până pe 31 decembrie. Menționăm că anunțul a fost făcut după ce, pe 27 octombrie, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că fermieri din mai multe raioane intenționează să iasă la proteste dacă Parlamentul nu va vota în această săptămână prelungirea licențierii. Pe 28 octombrie, într-o reacție pentru NM, directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, și-a exprimat speranța că propunerea MAIA va fi examinată de Parlament joi, 29 octombrie, în două lecturi. „Cred că atunci agricultorii vor renunța la protestele de mâine”, a adăugat Slusari.

Actualul mecanism de licențiere a importurilor de grâu, porumb și floarea-soarelui este în vigoare până pe 31 octombrie 2026.

Potrivit Ministerului Agriculturii, propunerea de prelungire a acestei măsuri până la sfârșitul anului curent se bazează pe o analiză economico-financiară detaliată. „Analiza a demonstrat că regimul de licențiere nu a generat niciun impact negativ asupra procesatorilor autohtoni. (…) Măsura are drept scop protejarea fermierilor autohtoni și asigurarea valorificării producției naționale, în contextul unei scăderi a prețurilor de import la floarea-soarelui și al constrângerilor logistice din regiunea Mării Negre”, a comunicat instituția.

Într-o reacție pentru NewsMaker, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, și-a exprimat speranța că propunerea va fi examinată de Parlament joi, 29 octombrie, în două lecturi. „Cred că atunci agricultorii vor renunța la protestele de mâine. Dar decizia le aparține”, a adăugat Slusari.

Totodată, referindu-se la propunerea de prelungire până pe 31 decembrie 2026, Slusari a calificat-o drept „un termen insuficient”, însă a adăugat că „totul poate fi modificat”. „Am văzut că nimic nu este bătut în cui. Vedem care ar fi situația la 31 decembrie. Calculele noastre arată că, la moment, că dacă nu se schimbă situația cu porturile, Ucraina are nevoie de cel puțin 6 luni pentru exporturi prin căile de alternativă”, a adăugat directorul executiv al Asociației.

Menționăm că, la ediția din 27 octombrie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei, Președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, declara că Parlamentul așteaptă o soluție de la Guvern la subiectul prelungirii regimului de licențiere. El adăuga că Parlamentul „se va mișca foarte repede”, dacă se va decide prelungirea mecanismului. La aceeași emisiune, vicepreședintele comisiei parlamentare de profil, Dorian Istratii, s-a opus, însă, prelungirii licențierii importurilor. Deputatul a declarat că aceasta ar afecta procesatorii și ar duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

***

Amintim că, pe 27 octombrie, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că fermieri din mai multe raioane intenționează să iasă la proteste locale pe 29 și 30 octombrie, dacă Parlamentul nu va vota în această săptămână prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, care expiră pe 31 octombrie. Asociația adăuga că” până în prezent nu este clară poziția autorităților abilitate în privința prelungirii licențierii”, iar „orice vid legislativ, fie și de câteva zile, poate să aducă prejudicii grave producătorilor de cereale și oleaginoase din Moldova prin invazia producției ieftine din Ucraina”. Potrivit asociației, „agricultorii din Ucraina continuă să-și vândă marfa sub prețul de cost din cauza blocajului principalei rute de export prin Marea Neagră”.

Reamintim, Guvernul a susținut, pe 26 august, introducerea regimului de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase, până la 31 octombrie 2026, ca măsură temporară de protejare a producătorilor agricoli autohtoni, fără posibilitatea prelungirii termenului. Fermierii au criticat atunci decizia autorităților și au cerut extinderea termenului.

„Am convenit ca dumneaei să se retragă din funcție”: Tofan, despre șefa Agenției de Guvernare Electronică⚡️⚡️⚡️

Premierul Vasile Tofan a anunțat că a convenit cu directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, ca aceasta să se retragă din funcție. Anunțul a fost făcut de Tofan pe 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul unui discurs despre atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, în urma căruia au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri.

„Am convenit cu doamna Nicoleta Colomeeț, directoarea AGE, ca dumneaei să se retragă din funcție și, temporar, ca interimat, va fi numit Artiom Cociu ca și director la AGE. Îi sunt recunoscător doamnei Colomeeț pentru tot ce a făcut în popularizarea serviciilor electronice. (…) Acum, însă, cred trebuie să înclinăm un pic mai mult balanța nu atât de mult spre popularizare, dar spre securitatea lor și cred că domnul Cociu are exact profilul de care avem nevoie pentru a stinge aceste incendii. Îi mulțumesc doamnei Colomeeț și o rog să rămână, mai ales în perioada asta fierbinte, când reparăm foarte multe lucruri, implicată și să asigure continuitatea proceselor”, a anunțat Tofan.

Nicoleta Colomeeț a deținut funcția de directoare a AGE începând cu 14 noiembrie 2024. 

***

Amintim că, pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate. Detalii AICI.

Imagine simbol

Datele ajunse la hackeri. Diaconu: Dacă cetățeanul va divulga și alte date, atunci ar putea fi folosite în scopuri infracționale

Datele extrase de hackeri de la circa 750.000 de persoane din Moldova nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”. Declarațiile au fost făcute de directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, la ediția din 27 octombrie a emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1.

În timpul emisiunii, Diaconu a fost întrebat ce date cu caracter personal au fost scurse în urma atacului cibernetic. „În mare parte, vorbim despre IDNP, adică acel cod al fiecărui cetățean, care nu este unul foarte problematic. Or, noi avem tendința ca acest IDNP să-l arătăm peste tot. Dar, pe lângă aceste 750 de mii de sustrageri de IDNP, au fost și serviciile conectate la ele: de exemplu, certificatul medical, certificatul de căsătorie sau alte informații, dar nu vorbim despre aceeași cifră. Sunt mult mai mici aceste cifre unde s-a sustras mai mult decât IDNP-ul”, a comunicat Diaconu.

„Cât de îngrijorați trebuie să fim? (…) Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare, nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Deci, financiar, suntem destul de safe. (…) În schimb, (…) aceste date pot fi folosite pentru a ne contacta telefonic sau prin email și a face chestii criminale: să se încerce să scoată din noi informații cu privire la cardul bancar. Desigur, dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și familie și îți mai dă unul sau două detalii din ceea ce nu ar trebui să cunoască, clar că ai mai multă încredere și atunci poți să divulgi date. Iată, acele date sunt deja periculoase, care poți să le divulgi, pentru că ai putea să dai cardul bancar, numărul de cont sau alte date. (…) Cetățeanul trebuie să fie atent. (…) La moment, este o problemă că s-au dus datele cu caracter personal, dar nu pot fi folosite pentru scopuri infracționale directe. Dacă cetățeanul va divulga și date adiționale, iată, atunci ar putea fi folosite pentru scopuri infracționale”, a adăugat Diaconu.

Potrivit lui Diaconu, „riscurile directe pentru cetățeni, la moment, sunt foarte mici”. „Desigur, dacă cetățeanul va fi contactat și va da mai multă informație, riscurile cresc exponențial. De aceea și a fost adresarea autorităților către cetățeni să fie foarte atenți la mesajele care o să vină acum și la încercările escrocilor de a-i contacta și de a se prezenta drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau al altor organe. Datele, la moment, doar acele care au fost extrase, direct să le folosești în scopuri infracționale este practic imposibil”, a conchis directorul Centrului.

***

Pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate. Detalii AICI.

Бывший производственный корпус завода «Счетмаш»

NM Espresso: cum au fost extrase datele a 750 de mii de cetățeni ai Moldovei, ce promit candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei și cum a murit industria moldovenească

Furtul datelor personale 

Datele cu caracter personal a 750 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au fost extrase neautorizat în urma unor atacuri cibernetice asupra serviciilor digitale guvernamentale, a anunțat Agenția de Guvernare Electronică. Printre informațiile la care s-ar fi putut obține acces neautorizat se numără numele și prenumele, data și locul nașterii, informații privind asigurarea medicală și medicul de familie, indemnizațiile, pensiile, precum și fotografii și date financiare, inclusiv IBAN-ul. Totuși, potrivit agenției, datele cardurilor bancare nu au fost accesibile. 

Premierul Vasile Tofan, comentând incidentul, a subliniat că autoritățile trebuie să investească mai mult în securitatea cibernetică și să fie pregătite pentru faptul că «astfel de atacuri se vor intensifica». 


Vizita lui Niculescu la Chișinău: gaz, unire

Noul prim-ministru al României, Luca Niculescu, a efectuat ieri o vizită oficialăîn Republica Moldova. Prima întâlnire a avut-o cu mitropolitul Basarabiei, Antonie, după care s-a întâlnit cu premierul Tofan. 

În urma întrevederii, Tofan a declarat că Moldova va începe, peste un an, să primească gaze naturale din zăcământul românesc Neptun Deep, din Marea Neagră. Potrivit acestuia, Chișinăul a rezervat deja un «volum semnificativ» de gaze, iar livrările vor costa mai puțin datorită cheltuielilor reduse de transport. 

Niculescu, răspunzând la o întrebare despre unire, a declarat că unirea României cu Republica Moldova va avea loc «atunci când cetățenii celor două state își vor dori acest lucru». 


Vizita lui Tofan la Kiev: Zelenski, PSRM

Cu o zi înainte, Tofan, aflat într-o vizită în Ucraina, a discutat cu președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, despre consolidarea cooperării militare, situația din Transnistria, dezvoltarea relațiilor în domeniul energetic și gestionarea comună a râului Nistru. 

Între timp, Partidul Socialiștilor a condamnat acordul de cooperare tehnico-militară semnat la Kiev. Reprezentanții PSRM susțin că acest acord amenință neutralitatea Republicii Moldova și ar putea atrage țara în război. 


Alegeri în Găgăuzia: #riltok, TikTok 

În curând, în Găgăuzia vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară. Se pare că Moscova și-a făcut deja alegerea. Între timp, în autonomie sunt căutați «candidați ascunși» ai PAS și urmele lui Șor. Ce promit cei opt candidați la funcția de bașcan și unde a dispărut amploarea campaniei de altădată — aflați în noua ediție #riltok, «Cum își alege Găgăuzia bașcanul?». 

Între timp, organizația WatchDog a declarat că cel puțin 20 de conturi de TikTok îl promovează pe candidatul PSRM la funcția de bașcan, Fiodor Gagauz, distribuind videoclipuri identice în care acesta apare. Gagauz a declarat că nu are nicio legătură cu această situație și a calificat cele întâmplate drept o «provocare planificată», menită să-i prejudicieze imaginea. 


Sondaj de opinie preelectoral 

Apropo, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de IMAS, Fiodor Gagauz ocupă locul al doilea în cursa pentru funcția de bașcan, iar ratingul său a crescu într-o lună de la 3,2% la 11,6%. Liderul cursei electorale rămâne Alexandr Stoianoglo, deși, în ultima lună, acesta a înregistrat o ușoară scădere a popularității: în prezent, 29,2% dintre respondenți sunt gata să voteze pentru el, față de 32,4% în septembrie.

De asemenea, potrivit sondajului, locuitorii Găgăuziei simt cea mai mare apropiere culturală față de Rusia: 81% dintre respondenți declarăcă au o legătură puternică sau foarte puternică cu aceasta. În același timp, culturile europeană și română rămân îndepărtate pentru autonomie.

Potrivit aceluiași sondaj, majoritatea covârșitoare a găgăuzilor văd viitorul Găgăuziei în componența Republicii Moldova, însă o parte semnificativă susține extinderea drepturilor autonomiei. Doar 7% se pronunță pentru independența Găgăuziei. 


Impozite pentru Transnistria

În perioada 1 septembrie-25 octombrie, Moldova a încasat peste 2,8 milioane de lei din TVA și accize pentru anumite produse importate de companii din Transnistria, a anunțat ministra Finanțelor, Victoria Belous. Cele mai mari venituri au provenit din importul bijuteriilor (900 de mii de lei) și al berii (644 de mii de lei). 


Protestele fermierilor 

Fermierii din mai multe raionale ale Republicii Moldova se pregătesc să iasă la proteste cu tehnica agricolă pe 29 și 30 octombrie, dacă Parlamentul nu va prelungi regimul de licențiere a importurilor de cereale și culturi oleaginoase din Ucraina.


Cronica declinului industriei Republicii Moldova

Moldova se pregătește pentru o nouă industrializare, însă, în urmă cu 35 de ani, țara avea deja o bază industrială puternică. Fabricile din capitală «Mezon», «Alfa» și «Schetmash» ofereau locuri de muncă pentru zeci de mii de oameni și exportau produse în zeci de țări din întreagă lume. Astăzi, în halele acestora se vând haine și se deschid săli de fitness. Despre cum destrămarea URSS a distrus lanțurile de producție, iar hiperinflația, politica fiscală și privatizarea «sălbatică» din anii 90 au desăvârșit prăbușirea industriei — în articolul «Cum a murit industria moldovenească. Și putea fi ea salvată?». 


Pe scurt 

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a confirmat că se numără printre potențialii candidați ai partidului de guvernământ PAS la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău din 2027. Ea este pregătită să își asume această responsabilitate. 

Primele compensații pentru resursele energetice vor fi acordate în decembrie, pentru luna noiembrie, iar valoarea acestora va ajunge până la 1000 de lei pe lună, în funcție de gradul de vulnerabilitate al familiei. Autoritățile nu au anunțat care va fi valoarea minimă a compensației.

Moldova a deschis un consulat onorific la Nicosia, capitala Ciprului. Chișinăul și Nicosia au discutat, de asemenea, despre acorduri privind prestațiile sociale, recunoașterea reciprocă a permiselor de considere și a diplomelor. 


Ce se întâmplă astăzi, 28 octombrie: 

  • 09:30 — Ședințele comisiilor parlamentare. 
  • 10:00 — Ședința Guvernului.
Andrei Mardari / NewsMaker

Pasagerii și angajații aeroportului din Chișinău, evacuați noaptea trecută: alertă falsă cu bombă

Pe 27 octombrie, aproape de miezul nopții, la aeroportul din Chișinău a fost semnalată o alertă de minare, fiind evacuați pasagerii și personalul aeroportuar. În urma verificărilor, alerta s-a dovedit a fi falsă. Informația a fost comunicată de Poliția de Frontieră în dimineața zilei de 28 octombrie.

Potrivit instituției, alerta a fost înregistrată în jurul orelor 23:38.

„Polițiștii de frontieră au intervenit operativ pentru evacuarea pasagerilor și a personalului aeroportuar, conform procedurilor de securitate. În urma verificărilor efectuate de serviciile specializate, nu au fost depistate obiecte suspecte sau explozive, iar alerta s-a dovedit a fi falsă”, a comunicat Poliția de Frontieră.

Potrivit instituției de la frontieră, la acest moment, aeroportul își desfășoară activitatea în regim normal, fără întreruperi.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: