Moldova Innovation Awards 2023 a desemnat, în premieră, cele mai inovative și de impact proiecte tehnologice din Republica Moldova. Fagura a fost desemnată drept câștigătoare a prestigiosului premiu «Inițiativa de impact a anului». Competiția a fost acerbă, iar Fagura a concurat alături de alte proiecte cu impact semnificativ în Moldova. Prin rezultatele remarcabile obținute de programele dedicate business-ului mic și mijlociu: «Credite cu dobândă ZERO», iar acum «Cashback pentru IMM», prima platformă de Crowdlending din Republica Moldova a demonstrat că impactul și sustenabilitatea sunt deziderate de fiecare zi în activitatea platformei. De asemenea, peste 500 de persoane au devenit acționari ai companiei în două runde de equity crowdfunding.
Fagura a obținut punctaj maxim la capitolele inovație, scalabilitate, parteneriate și durabilitatea proiectului.
Juriul competiției, format din experți cu o vastă experiență și perspective diverse, a analizat cu atenție fiecare propunere, având în vedere criterii precum impactul pozitiv, inovația și durabilitatea. Fagura a ieșit în evidență prin inițiativa sa inovatoare țintită pentru suportul companiilor mici și mijlocii în obținerea de finanțare în condiții cât mai bune.
Moldova Innovation Awards și Moldova Digital Summit reprezintă un angajament față de inovație și tehnologie în Republica Moldova. Aceste evenimente au ca scop susținerea companiilor IT și creative, a startup-urilor și a inovatorilor corporativi care aduc schimbări semnificative în industrie. Fiecare nominalizare a fost analizată de către 9 experți internaționali și moldoveni de top, evidențiind nivelul înalt de competiție și prestigiu al premiilor.
Fagura, prin abordarea sa inovatoare și impactul pozitiv pe care îl are în comunitate, a reușit să impresioneze juriul și să câștige premiul «Inițiativa de impact a anului». Acest premiu recunoaște eforturile constante ale echipei Fagura în dezvoltarea unor soluții tehnologice de impact și în promovarea progresului social. Platforma oferă posibilitatea de a sprijini proiectele de acasă oricărui cetățean moldovean sau european, prin investițiile în planurile de dezvoltate ale moldovenilor de acasă.
Fagura.com a fost lansată în mai 2019 și este prima platformă investiții alternative în împrumuturi din Republica Moldova, cu un scoring automatizat ce permite luarea deciziilor în mai puțin de 1 secundă. Platforma a fost premiată în domeniul Fintech la mai multe evenimente naționale și regionale: Top 3 best FinTechs, 2019 (România), Brandul anului în FinTech, 2020 și 2021 (Moldova), Startup-ul cu cel mai mare impact, 2020 (Moldova), dar și câștigători ai Acceleratorului InnovX BCR (2022), The Next 100 Global Companies (by Global Banking & Finance Review) sau premianți la Euro-Asian Startup Awards 2022.
Concursul Moldova Innovation Awards 2023 este inițiat și organizat de Moldova Innovation Technology Park în parteneriat cu Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) și Proiectul Tehnologiile Viitorului (Future Technologies Activity) finanțat de USAID, Suedia și UK Aid, implementat de Chemonics International. Moldova Innovation Technology Park adună cea mai mare comunitate de antreprenori și talente din domeniul tehnologic, reunind peste 1.400 de companii și 19.000 de angajați din Moldova și de peste hotare.
Pentru mai multe informații și pentru solicitări de interviuri, vă rugăm să contactați: [email protected]
Victoria Belous, deputată a Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), este propusă pentru funcția de președintă a Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat în Parlament marți, 30 iunie.
Documentul prevede modificarea componenței comisiei parlamentare de profil.
Astfel, Victoria Belous ar urma să preia conducerea comisiei. Totodată, deputatul PAS Radu Marian, care a demisionat recent din funcția de președinte al acesteia, va rămâne membru al comisiei.
Proiectul urmează să fie examinat în ședința plenară de joi, 2 iulie.
Amintim că Radu Marian a demisionat din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe la sfârșitul lunii iunie, pe fondul scandalului de la întreprinderea de stat MoldATSA. Într-un mesaj pe rețelele de socializare, parlamentarul a spus că controversa „a lovit în credibilitatea întregii echipe”.
MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.
Ulterior, Radu Marian a spus la Nokta că îl știa pe Dumitru Vangheli înainte ca acesta să fie numit în această funcție. Totodată, el a menționat că l-a propus pe Vangheli în această funcție, știind că are background în domeniul aviatic. Mai târziu, pe o rețea de socializare, Radu Marian a recunoscut că a greșit, menționând că nu a verificat suplimentar, alături de instituții, anumite informații din CV-ul lui Vangheli.
Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că a avut o discuție cu Radu Marian, adăugând că acesta a venit cu cea mai bună intenție atunci când l-a propus pe Dumitru Vangheli la șefia „MoldATSA”. Sandu a menționat la ProTV că nu poate să-l suspecteze pe deputat de nimic și că acesta „nu a tras niciodată foloase personale ilegale”. Maia Sandu a precizat că la șefia MoldATSA au candidat șase persoane, în cadrul unui concurs, „doar că CV-ul acesta a fost desenat mai frumos”.
Între timp, Radu Marian a declarat că a copilărit într-o ogradă cu Dumitru Vangheli. Totuși, el a precizat că nu a fost prieten cu Vangheli, ci doar se cunoșteau. În ceea ce privește unele solicitări de a-și da demisia din funcția de deputat, Radu Marian a spus că și-a făcut treaba onest.
Rusia a început să importe benzină pe cale maritimă din India, în contextul în care încearcă să reducă deficitul de carburanți provocat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Informația a fost raportată de agenția de presă Reuters, care face trimitere la declarațiile a două surse din industrie.
Lipsa combustibilului este resimțită în întreaga Federație Rusă, care se întinde pe 11 fusuri orare, fiind însoțită de raționalizări, cozi lungi la benzinării și creșteri record ale prețurilor la benzină.
Kremlinul a anunțat marți, 30 iunie, că Rusia se află în contact cu mai multe state și discută posibilitatea importului de carburanți la prețuri acceptabile.
Ministerul rus al Energiei și Ministerul indian al Petrolului nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Potrivit unei surse din industrie, cel puțin 60 000 de tone de benzină au fost deja expediate din India către Rusia. O altă sursă a precizat că două petroliere, fiecare cu încărcături de 30 000–40 000 de tone, se află în tranzit.
O a treia sursă a declarat că Rusia ar urma să importe, în total, aproximativ 400 000 de tone de benzină lunar din diverse țări, inclusiv din Belarus, care deja furnizează combustibil către piața rusă.
Consumul de benzină în Rusia depășește 110 000 de tone pe zi în sezonul estival, când cererea este ridicată. Deocamdată nu este clar ce rafinărie din India va furniza carburanții.
Președintele Vladimir Putin a recunoscut duminică, în cadrul unei reuniuni cu membri ai guvernului și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol au dus la apariția unor lipsuri de combustibil în anumite regiuni, însă a dat asigurări că situația este sub control.
Belarus și-a crescut aproape de trei ori livrările feroviare de benzină către Rusia, ajungând la peste 70.000 de tone în prima jumătate a lunii iunie, comparativ cu perioada similară din mai, potrivit calculelor și surselor Reuters.
Totodată, Parlamentul rus a aprobat săptămâna trecută modificări ale codului fiscal menite să atenueze deficitul de carburanți provocat de atacurile cu drone ucrainene, introducând și subvenții pentru importurile de combustibil, corelate cu costurile și prețurile de livrare din India.
În paralel, importurile de petrol ale Indiei din Rusia au atins un nivel record în iunie, potrivit datelor LSEG și Kpler, rafinăriile indiene majorând achizițiile de țiței rusesc pentru a compensa impactul întreruperilor din alte rute de aprovizionare.
Petrolul rusesc a reprezentat mai mult de jumătate din totalul importurilor de țiței ale Indiei în luna iunie, în creștere față de 36,5% în luna mai, arată datele Kpler.
India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, a importat în iunie aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi din Rusia, potrivit estimărilor preliminare Kpler și LSEG.
Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, și reprezentanta specială a Uniunii Europene pentru procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, Audronė Perkauskienė, aflată în vizită în Republica Moldova, au avut o întrevedere miercuri, 1 iulie. Printre principalele subiecte discutate se numără procesul de reglementare a conflictului transnistrean, situația drepturilor omului din regiune și sprijinul Uniunii Europene pentru politicile de reintegrare.
Potrivit Biroului politici de reintegrare, oficialii au analizat stadiul actual al procesului de reglementare și modul în care sunt aplicate politicile de reintegrare la nivel național. De asemenea, au fost discutate măsurile întreprinse de autoritățile de la Chișinău pentru soluționarea problemelor considerate urgente pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv prin valorificarea mecanismelor Fondului de convergență.
Un subiect important al întrevederii l-a constituit situația drepturilor omului în regiunea transnistreană. Părțile au atras atenția asupra necesității eliberării persoanelor deținute ilegal, a eliminării practicilor de persecutare abuzivă și a înlăturării obstacolelor în calea liberei circulații, inclusiv a posturilor neautorizate de control din Zona de Securitate.
Valeriu Chiveri a semnalat, totodată, problemele persistente din domeniul educației, subliniind lipsa unor sedii proprii pentru instituțiile cu predare în limba română din regiune și necesitatea extinderii studiilor în limba română în școlile moldovenești din raioanele de est.
Vicepremierul a mulțumit Uniunii Europene pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de reintegrare, apreciind contribuția acestuia la consolidarea rezilienței instituționale și la creșterea atractivității politicilor destinate locuitorilor din regiune.
La finalul întrevederii, participanții au evidențiat importanța continuării dialogului și a coordonării strânse între părți, în vederea avansării procesului de reglementare definitivă și a reducerii barierelor dintre cele două maluri ale Nistrului.
Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) a efectuat miercuri, 1 iulie, controale la compania din Chișinău unde muncitori din Bangladesh și Nepal sunt cazați în vagoane de tren, depistând mai multe nereguli. Autoritățile au întocmit procese-verbale pe numele a 101 cetățeni străini pentru nedeclararea schimbării domiciliului sau a reședinței, iar doi lucrători au fost găsiți în ședere ilegală și urmează să fie plasați în custodie publică.
Potrivit unui comunicat emis de IGM, acțiunile de control au vizat verificarea respectării legislației privind șederea și angajarea cetățenilor străini în Republica Moldova.
În cazul celor 101 persoane sancționate, autoritățile au constatat că muncitorii nu au declarat modificările privind domiciliul sau reședința, așa cum prevede legea. Totodată, pentru cei doi cetățeni depistați în situație ilegală, au fost inițiate procedurile necesare pentru luarea în custodie publică.
De asemenea, IGM urmează să sesizeze Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, pentru a examina circumstanțele constatate în cadrul controalelor, în limitele competențelor legale.
„Inspectoratul General pentru Migrație reamintește tuturor agenților economici că respectarea legislației privind angajarea și șederea cetățenilor străini reprezintă o obligație esențială pentru protejarea drepturilor lucrătorilor migranți, asigurarea unui mediu concurențial echitabil și menținerea unui climat economic transparent”, a menționat IGM.
Instituția a precizat că va continua acțiunile de verificare.
Amintim că, pe 30 iunie, TV8 a relatat că întreprinderea care găzduiește migranții activează în domeniul producerii ușilor și ferestrelor și este amplasată în sectorul Botanica al capitalei. Potrivit sursei, cetățenii străini locuiesc de mai bine de un an în vagoane de tren reamenajate, amplasate pe teritoriul companiei. Condițiile de trai ar fi înghesuite și insalubre.
Eliminarea roamingului în UE este doar vârful aisbergului. Cum își reconstruiește Moldova întreaga infrastructură de comunicații după cele mai înalte standarde
Din 1 ianuarie 2026, Moldova a fost inclusă oficial în zona europeană de roaming roam like at home („roaming ca acasă”), ceea ce le permite cetățenilor moldoveni să folosească serviciile de telefonie mobilă în țările UE și ale Spațiului Economic European (SEE) în aceleași condiții ca acasă. Dar aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului. Vă explicăm cum a reușit Moldova să facă acest salt, cine plătește și de ce internetul de mare viteză în sate nu mai ține doar de instalarea cablurilor.
Taxele de roaming nu puteau fi eliminate pur și simplu
Pentru unii ar putea părea că eliminarea tarifelor de roaming este un simplu pas politic, care se rezumă la semnarea unui document. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării subliniază însă că munca din spate a fost extrem de complexă și a necesitat eforturi uriașe timp de aproape doi ani. Moldova și Ucraina au devenit primele țări din afara UE și SEE admise în zona europeană reglementată de roaming, ceea ce a presupus preluarea tuturor regulilor aferente.
Principala provocare a fost sincronizarea legislației naționale cu cea europeană. Specialiștii au făcut o analiză aprofundată a legilor și hotărârilor de guvern dispersate, pentru a le reuni într-un mecanism unic și funcțional. Doar etapa de redactare juridică a noului Cod al comunicațiilor electronice a ajuns la 161 de pagini de norme europene transpuse.
În paralel, în Moldova a fost elaborată o lege specială privind roamingul, pe care Parlamentul a adoptat-o în aprilie 2025, alături de alte proiecte de lege necesare. Aceste documente prevăd clar grilele tarifare, formulele de calcul, precum și aspectele tehnice și juridice ale utilizării în comun a infrastructurii. Esența schimbării este că un cetățean moldovean aflat peste hotare trebuie să beneficieze de aceleași garanții tehnice și juridice ca orice locuitor al Uniunii Europene. Ministerul a precizat că modelul implementat în Moldova servește acum drept etalon pentru țările din Balcanii de Vest, care abia încep procesul de liberalizare a roamingului.
Reprezentanții programului EU4Digital, care sprijină reformele din Moldova din 2019, remarcă implicarea fără precedent a țării. Paulus Žostautas, expert EU4Digital, subliniază că principala diferență în cazul Moldovei a fost nivelul foarte ridicat de motivație și disponibilitatea autorităților de a coopera. „Partenerii au fost foarte deschiși cooperării, implicați și vizibil motivați. Acest lucru a jucat un rol decisiv. Procesul a avansat destul de stabil și rapid. Desigur, alinierea [legislației locale] la regulile UE privind roamingul este un proces complicat, dar angajamentul puternic al Moldovei a ajutat la depășirea acestor dificultăți”, a spus Žostautas.
Cine plătește pentru asta?
Ministerul explică faptul că, dacă lăsăm deoparte terminologia juridică complicată, impactul noilor reguli asupra pieței locale este dublu. Pentru că Moldova este o piață mică, iar costul pachetelor mobile în UE este semnificativ mai mare decât tarifele locale, alinierea prețurilor produce, paradoxal, pierderi financiare furnizorilor locali de servicii. Atunci când un abonat din Moldova folosește roamingul în Europa, operatorul local este nevoit să acopere diferența de cost, deseori ajungând pe minus.
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, efectul este însă opus. „Noile reguli le asigură antreprenorilor acces permanent la servicii de comunicații. Indiferent unde se află în Europa, antreprenorul are acum libertatea să călătorească, să meargă la mare și să continue să lucreze de la distanță, folosind aceleași condiții de comunicare”, au menționat reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice.
Roamingul accesibil nu este totul
Pe lângă faptul că, de la începutul anului, pentru locuitorii Moldovei care călătoresc în țările UE s-au schimbat regulile de utilizare a roamingului, au intrat în vigoare și alte modificări importante. Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) a primit instrumente extinse pentru protejarea drepturilor abonaților și stimularea concurenței loiale. Spre deosebire de legislația învechită din 2007, noile norme includ garanții stricte împotriva tacticilor de „blocare” (lock-in) a abonatului într-o singură rețea.
ARCOM a explicat că, în prezent, dacă un abonat are motive întemeiate pentru rezilierea anticipată a contractului pentru unul dintre componentele unui pachet de servicii — de exemplu, internet fix și televiziune — acesta obține dreptul legal de a rezilia întregul pachet fără penalități. Relevanța acestei măsuri este confirmată de statistici: în 2025, 84,8% dintre contractele pentru internet fix includeau servicii integrate, precum IPTV și VoIP.
În plus, înainte de semnarea contractului, furnizorii vor fi obligați să ofere clientului un document standardizat, concis, care să prezinte cele mai importante condiții. Pentru lipsa unui astfel de document, ARCOM va putea sancționa furnizorul. Mai mult, ARCOM a lansat platforme pentru consumatori, inclusiv comparator.anrceti.md, unde tarifele pot fi comparate în timp real, precum și o hartă interactivă detaliată a acoperirii cu servicii de comunicații — harta.arcom.md.
Există sau nu diferențe între calitatea conexiunii din orașe și sate?
Expertul EU4Digital Andrejs Dombrovskis a remarcat că Moldova a înregistrat progrese cu adevărat importante, în special în domeniul juridic și de reglementare, unde direcția este clar una corectă. În opinia sa, principala sarcină este acum una mai practică: investițiile în infrastructură să nu rămână în urmă, iar conexiunea de calitate înaltă să fie disponibilă peste tot, nu doar în marile orașe.
„Nu este neapărat vorba despre o întârziere și cu siguranță nu din vina Moldovei, dar țara se confruntă cu o problemă practică în desfășurarea rețelelor 5G și în utilizarea spectrului 5G. Aceasta este legată de coordonarea transfrontalieră în anumite benzi și zone geografice ale Moldovei. Autoritățile depun eforturi semnificative pentru a soluționa această problemă și pentru a asigura desfășurarea deplină a rețelelor 5G”, a explicat Dombrovskis.
În ceea ce privește diferența de calitate dintre Chișinău și zonele rurale, datele Ministerului Economiei și ale ARCOM arată că Moldova are o infrastructură bună, deoarece acoperirea cu acces mobil în bandă largă ajunge la aproximativ 99% din populație. În 2025, rata de penetrare a internetului fix a ajuns la 83,6% dintre gospodării, iar accesul prin fibră optică a crescut până la 81,6%. În mediul rural, rata de penetrare a rețelelor de fibră optică a crescut de la 59,4% la 66,4% în doar un an.
Ministerul consideră că problema reală nu constă în lipsa fibrei optice, ci în deficitul de competențe digitale în rândul populației, în special printre persoanele în vârstă și locuitorii satelor. Pentru a răspunde acestei provocări, guvernul a lansat un program de instruire prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor și rețeaua bibliotecilor publice. Cetățenii sunt instruiți cum să acceseze serviciile publice online și cum să folosească semnătura mobilă, ceea ce reprezintă o prioritate absolută în contextul digitalizării serviciilor publice.
Potrivit instituțiilor statului, Moldova se numără printre liderii Parteneriatului Estic la capitolul ritm de dezvoltare a rețelelor de generația a cincea. În martie 2025 și ianuarie 2026, ARCOM a eliberat licențe suplimentare în benzile de 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3600 MHz.
În prezent, operatorii Orange Moldova, Moldcell și Moldtelecom au lansat rețele comerciale 5G, instalând în total peste 1250 de stații de bază. Acest lucru a asigurat semnal 5G pentru aproximativ 40% din populație în zonele urbane dens construite. Deja peste 227,7 mii de cartele SIM active, adică 8,3% din total, funcționează în rețelele de nouă generație. Pentru a garanta recuperarea investițiilor de milioane, statul eliberează licențe pentru spectrul de frecvențe radio pe un termen de 25 de ani.
Scopul final al tuturor acestor transformări complexe, potrivit EU4Digital, este cât se poate de simplu: oamenii nu ar trebui să se gândească la conexiune. Într-un ecosistem digital ideal, indiferent de situație — muncă, afaceri sau călătorii — comunicațiile trebuie pur și simplu să funcționeze bine, la un preț corect, asigurând o societate digitală incluzivă, fără bariere interne sau internaționale, fie că vorbim despre Moldova sau despre UE.
