Agora.md

Fără Pleșca la alegerile prezidențiale? Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia CEC de a nu-i înregistra grupul de inițiativă

Curtea de Apel Chișinău a lăsat în vigoare decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a nu înregistra grupul de inițiativă al Partidului Social Democrat European (PSDE) în susținerea lui Valeriu Pleșca la alegerile prezidențiale din această toamnă. Informația a fost raportată pe 29 august de PSDE, care a calificat hotărârea instanței drept una „motivată politic”. 

Partidul Social Democrat European îşi exprimă dezamăgirea în raport cu decizia de astăzi a Curţii de Apel Chișinău, care a lăsat în vigoare hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a nu înregistra grupul de iniţiativă care urma să colecteze semnături în susţinerea candidatului PSDE la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Valeriu Pleşca. Calificăm această decizie drept absurdă şi neîntemeiată şi avem toate motivele să considerăm că a fost motivată politic. Valeriu Pleşca este o personalitate cunoscută în Republica Moldova şi este evident că, având susţinerea celei de-a treia ca pondere forţă politică din ţară (în baza rezultatelor alegerilor locale generale) avea toate şansele să înregistreze un rezultat bun în alegerile prezidenţiale. Considerăm că anume acesta a fost motivul care a stat la baza deciziei politice de a-i îngrădi participarea la alegerile prezidenţiale”, se arată într-un comunicat publicat de PSDE.

Formațiunea a menționat că va anunța despre pașii pe care-i va întreprinde în continuare în viitorul apropiat.

Precizăm că, pe 31 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, liderul PSDE, Ion Sula, a anunțat că Valeriu Pleșca va candida la alegerile pentru funcția de președinte al țări din partea Partidului Social Democrat European la alegerile. Pe 21 august, Consiliul Național Politic al PSDE, reunit în ședință, l-a ales oficial pe Valeriu Pleșca în calitate de candidat la scrutinul prezidențial. În aceiași zi, vicepreședintele PSDE, Eremei Priseajniuc, a anunțat că se retrage din toate funcțiile de conducere ale formațiunii, precum și că părăsește partidul. Politicianul a explicat că a decis să facă acest pas după ce Consiliul Național Politic al formațiunii a votat în lipsă de cvorum și cu abateri grave candidatura lui Pleșca, care nu este membru PSDE, la alegerile prezidențiale.

Tot pe 21 august, grupul de inițiativă al PSDE în susținerea lui Valeriu Pleșca la alegerile prezidențiale a depus actele la CEC pentru înregistrare. Trei zile mai târziu, Comisia Electorală Centrală a respins înregistrarea grupului de inițiativă, după ce a constat mai multe neregului în ceea ce privește legalitatea legalitatea ședinței Consiliului Politic Național al PSDE, menționând lipsa cvorumului necesar pentru luarea unei decizii legale în ziua desemnării lui Valeriu Pleșca.

Valeriu Pleșca

Valeriu Pleșca a fost ministru al Apărării în perioada decembrie 2004 – iunie 2007, iar înainte a activat în calitate de deputat timp de șase ani. După ce și-a încheiat activitatea din Guvern, Pleșca a condus Fundația pentru promovarea reformelor în domeniul justiției, securității și apărării.

Acesta nu este membru al PSDE. El este președintele partidului Uniunea Creștin-Socială.

Valeriu Pleșca, susținător al patriarhului Moscovei Kirill, care sprijină războiul Rusiei în Ucraina, a fost subiectul unui articol publicat de ONE TV pe 15 august. În 2018, Pleșca ar fi finanțat traducerea în limba română a cărții lui Kirill, „Gânduri, cugetări, raționamente”. Întrebat de jurnaliști despre acest gest, Pleșca a refuzat să comenteze, afirmând doar că este un om credincios.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu salută sprijinul UE pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei: „Este calea către o Europă mai sigură”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, salută împrumută de 90 de miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa statului susține că, prin decizia luată, UE a arătat, din nou, că „unitatea înseamnă putere”.

„Astăzi, Uniunea Europeană arată încă o dată că unitatea înseamnă putere. Salut împrumutul de 90 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multă presiune asupra agresorului reprezintă calea către o Europă mai sigură și mai securizată”, a scris șefa statului pe X.

Precizăm, decizia a fost luată joi,  23 aprilie, după ce Ungaria a renunțat la veto-ul care împiedica acordul, scrie Reuters. Ambasadorii statelor membre aprobaseră deja acest pas printr-un vot exprimat miercuri, 22 aprilie. Detalii – AICI.

Ce presupune împrumutul

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumuturi fără dobândă pentru perioada 2026–2027, finanțate din fonduri atrase de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, considerate mai apropiate de Moscova, au obținut derogări și nu vor participa la acest mecanism comun.

Rambursarea nu va fi suportată din bugetul Ucrainei, ci este planificată după încheierea războiului, din despăgubirile pe care Rusia ar urma să le plătească. În acest context, sunt vizate și activele băncii centrale ruse, înghețate în UE, estimate la circa 210 miliarde de euro.

Pachetul de 90 de miliarde de euro va acoperi aproximativ două treimi din necesarul financiar al Ucrainei pentru următorii doi ani, estimat la 135 de miliarde. Din această sumă, câte 45 de miliarde de euro vor fi alocate anual, în 2026 și 2027.

În fiecare an, aproximativ 28 de miliarde de euro vor fi direcționate către cheltuieli militare, iar 17 miliarde către necesități bugetare generale. Restul finanțării ar urma să fie asigurat de alți aliați internaționali, care și-au anunțat deja contribuțiile pentru 2026.

Ce presupune noul pachet de sancțiuni

Noul pachet de restricții împotriva Moscovei, din cauza războiului împotriva Ucrainei, este cel mai amplu din ultimii doi ani, au declarat reprezentanții Consiliului UE. Pe listele de sancțiuni au fost adăugate 120 de persoane și organizații, iar noile „sancțiuni dure, pe mai multe niveluri” vizează sectoare-cheie ale economiei ruse care finanțează războiul, scrie DW.

Lista „flotei fantomă” a Rusiei a fost extinsă cu 46 de nave. Noul pachet introduce, de asemenea, verificări de conformitate la vânzarea tancurilor petroliere, pentru a îngreuna extinderea acestei flote. În plus, în statele UE este interzisă mentenanța pentru spărgătoarele de gheață rusești și pentru petrolierele care transportă gaz natural lichefiat (GNL), iar din 2027 va fi interzisă furnizarea de servicii ale terminalelor GNL pentru companiile legate de Rusia.

Au fost impuse restricții asupra tranzacțiilor cu porturile din Tuapse și Murmansk, 20 de bănci rusești și patru instituții financiare din țări terțe, se arată în comunicatul Consiliului UE. Interdicții au fost introduse și în domeniul criptoactivelor – în special împotriva stablecoin-ului A7A5 susținut de Rusia și a criptomonedei RUBx. De asemenea, UE interzice companiilor europene să sprijine dezvoltarea rublei digitale.

Sub sancțiuni au fost incluse și 58 de companii cu legături cu complexul militar-industrial rus. Printre acestea se numără 16 organizații din China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan și Belarus. UE a interzis, de asemenea, exportul de mașini-unelte cu comandă numerică și echipamente radio către Kârgâzstan, deoarece acestea sunt adesea redirecționate ulterior către Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: