Femeie agresată în Criuleni: poliția a refuzat inițial emiterea ordinul de restricție. Explicația ANPCV

O femeie din raionul Criuleni a fost supusă violenței domestice, iar poliția ar fi intervenit abia după câteva ore și mai multe solicitări. Oamenii legii au refuzat inițial să emită un ordin de restricție de urgență, documentul fiind eliberat ulterior. Despre acest lucru a relatat pe Facebook avocata Violeta Gașițoi, care a asistat victima. De cealaltă parte, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și în Familie, Viorica Țîmbalari, afirmă că poliția a ajuns la fața locului în „aproximativ 30 de minute” de la apel, iar ordinul nu a fost emis din prima deoarece evaluarea inițială ar fi indicat un nivel de risc „scăzut”. Ulterior, cazul a fost reevaluat, iar agresorul a fost îndepărtat din domiciliu.

Potrivit avocatei, în noaptea de 3 spre 4 iulie, o femeie din raionul Criuleni a fost supusă violenței domestice, iar în locuința în care a avut loc agresiunea se aflau copii. Victima a solicitat poliția, apoi a fost contactată „după aproximativ două ore” pentru a fi întrebată dacă mai are nevoie de ajutor.

Violeta Gașițoi a menționat că, ulterior, poliția s-a deplasat la fața locului, însă nu a eliberat ordin de restricție de urgență. Ea precizat că polițiștii care au intervenit doar au fixat faptele și i-au dat victimei îndreptare la medicul legist, lăsând-o în casă cu persoana care a agresat-o fizic.

Mai târziu, avocata a revenit cu un mesaj în care a precizat că poliția s-a deplasat, din nou, la locuința în care se află victima și a eliberat un ordin de restricție de urgență pentru 10 zile.

Ulterior, și directoarea generală a ANPCV, Viorica Țîmbalari, a venit cu informații despre caz pe Facebook.

Din informațiile preliminare, primul apel la 112 a fost recepționat în cursul nopții, iar echipajul de poliție s-a deplasat la fața locului în aproximativ 30 de minute. Conform procedurilor legale, a fost aplicat chestionarul standardizat de evaluare a riscului, iar la acel moment nivelul de risc a fost apreciat ca fiind scăzut. În aceste condiții, potrivit cadrului legal, nu au fost întrunite condițiile pentru emiterea ordinului de restricție de urgență. Ulterior, cazul a fost reexaminat de poliție și a fost efectuată o nouă evaluare a riscului. În urma acesteia, a fost emis ordinul de restricție de urgență, iar agresorul a fost îndepărtat din domiciliu”, a spus ea.

Țîmbalari a mai menționat că, până la această solicitare, familia nu s-ar fi aflat în vizorul instituțiilor.

Totodată, directoarea generală a ANPCV a precizat că, în contextul în care familia are copii, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a fost informat despre caz.

Nu voi apăra niciodată o instituție doar pentru că este instituție. Dar nici nu voi acuza pe cineva înainte de finalizarea verificărilor. Datoria mea este să mă asigur că fiecare caz este analizat cu maximă responsabilitate, că intervențiile sunt evaluate corect și că, acolo unde sunt constatate greșeli, acestea sunt asumate și corectate”, a adăugat ea.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: