Andrei Mardari / NewsMaker

Femeile din Moldova primesc în medie un salariu cu aproape 2 mii de lei mai puțin de cât bărbații

În Republica Moldova femeiele primesc în medie un salariu cu aproximativ 2 mii de lei mai mic de cât cel al bărbaților. O statistică în acest sens a fost prezentată de către Biroul Național de Statistică (BNS). Potrivit acestei statistici, un moldovean câștigă în mediu 10 447 lei lunar, iar în 2022, salariul mediu brut a crescut cu 1467 lei în 2022 în comparație cu anul precedent.  

Potrivit BNS, la sfârșitul anului trecut erau angajate oficial 729 mii de persoane. Cele mai mari salarii le primesc persoanele angajate în domeniul informații și comunicații – 27 775,8 lei, de 2,7 ori mai mult decât media pe țară. Totodată, moldovenii care muncesc în sfera financiară și de asigurări primesc în medie un salariu de 19 795,9 lei, cu 89,5% mai mult decât media pe țară. Și cei angajați la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au printre cele mai mari salarii – 15 311,8 lei, cu 46,6% mai mult decât media pe țară.

În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2022 a constituit 8 891,1 lei, în sectorul real – 10 954,7 lei, cu 23,2% mai mult decât în sectorul bugetar.

Câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2022 a constituit 9618,4 lei, cu 15,5% sau cu 1762,3 lei mai mic decât al bărbaților – 11 380,7 lei.

„Diferențele salariale pe sexe în cadrul activităților economice sunt, în mare parte, influențate de mai mulți factori, printre care: ocupația, poziția ierarhică la locul de muncă și nivelul de calificare al salariaților”, se arată în statistica emisă de BNS.

În toate localitățile din Republica Moldova, în anul 2022, cu excepția municipiului Chișinău, salariile erau sub media pe țară.

Cele mai mici salarii s-au înregistrat în raioanele:

  • Briceni – 6811,0 lei (cu 34,8% mai puțin decât media pe țară)
  • Ocnița – 7142,9 lei (cu 31,6% mai puțin)
  • Dondușeni – 7246,5 lei (cu 30,6% mai puțin).

Doar în municipiul Chișinău câștigul salarial mediu a fost mai mare decât media pe țară – 12825,4 lei.

Impozitele și contribuțiile obligatorii au constituit anul trecut 30,1% din totalul cheltuielilor cu forța de muncă, fiind în descreștere cu 0,5 puncte procentuale față de anul 2021.

La sfârșitul anului 2022 au fost înregistrate 29,8 mii de locuri de muncă vacante, ceea ce constituie 3,9% din totalul locurilor de muncă. Comparativ cu sfârșitul anului 2021, numărul locurilor vacante a scăzut cu 1,5% sau cu 0,4 mii.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: