Andrei Mardari / NewsMaker

Femeile din Moldova primesc în medie un salariu cu aproape 2 mii de lei mai puțin de cât bărbații

În Republica Moldova femeiele primesc în medie un salariu cu aproximativ 2 mii de lei mai mic de cât cel al bărbaților. O statistică în acest sens a fost prezentată de către Biroul Național de Statistică (BNS). Potrivit acestei statistici, un moldovean câștigă în mediu 10 447 lei lunar, iar în 2022, salariul mediu brut a crescut cu 1467 lei în 2022 în comparație cu anul precedent.  

Potrivit BNS, la sfârșitul anului trecut erau angajate oficial 729 mii de persoane. Cele mai mari salarii le primesc persoanele angajate în domeniul informații și comunicații – 27 775,8 lei, de 2,7 ori mai mult decât media pe țară. Totodată, moldovenii care muncesc în sfera financiară și de asigurări primesc în medie un salariu de 19 795,9 lei, cu 89,5% mai mult decât media pe țară. Și cei angajați la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au printre cele mai mari salarii – 15 311,8 lei, cu 46,6% mai mult decât media pe țară.

În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2022 a constituit 8 891,1 lei, în sectorul real – 10 954,7 lei, cu 23,2% mai mult decât în sectorul bugetar.

Câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2022 a constituit 9618,4 lei, cu 15,5% sau cu 1762,3 lei mai mic decât al bărbaților – 11 380,7 lei.

„Diferențele salariale pe sexe în cadrul activităților economice sunt, în mare parte, influențate de mai mulți factori, printre care: ocupația, poziția ierarhică la locul de muncă și nivelul de calificare al salariaților”, se arată în statistica emisă de BNS.

În toate localitățile din Republica Moldova, în anul 2022, cu excepția municipiului Chișinău, salariile erau sub media pe țară.

Cele mai mici salarii s-au înregistrat în raioanele:

  • Briceni – 6811,0 lei (cu 34,8% mai puțin decât media pe țară)
  • Ocnița – 7142,9 lei (cu 31,6% mai puțin)
  • Dondușeni – 7246,5 lei (cu 30,6% mai puțin).

Doar în municipiul Chișinău câștigul salarial mediu a fost mai mare decât media pe țară – 12825,4 lei.

Impozitele și contribuțiile obligatorii au constituit anul trecut 30,1% din totalul cheltuielilor cu forța de muncă, fiind în descreștere cu 0,5 puncte procentuale față de anul 2021.

La sfârșitul anului 2022 au fost înregistrate 29,8 mii de locuri de muncă vacante, ceea ce constituie 3,9% din totalul locurilor de muncă. Comparativ cu sfârșitul anului 2021, numărul locurilor vacante a scăzut cu 1,5% sau cu 0,4 mii.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: