Andrei Mardari / NewsMaker

Femeile din Moldova primesc în medie un salariu cu aproape 2 mii de lei mai puțin de cât bărbații

În Republica Moldova femeiele primesc în medie un salariu cu aproximativ 2 mii de lei mai mic de cât cel al bărbaților. O statistică în acest sens a fost prezentată de către Biroul Național de Statistică (BNS). Potrivit acestei statistici, un moldovean câștigă în mediu 10 447 lei lunar, iar în 2022, salariul mediu brut a crescut cu 1467 lei în 2022 în comparație cu anul precedent.  

Potrivit BNS, la sfârșitul anului trecut erau angajate oficial 729 mii de persoane. Cele mai mari salarii le primesc persoanele angajate în domeniul informații și comunicații – 27 775,8 lei, de 2,7 ori mai mult decât media pe țară. Totodată, moldovenii care muncesc în sfera financiară și de asigurări primesc în medie un salariu de 19 795,9 lei, cu 89,5% mai mult decât media pe țară. Și cei angajați la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au printre cele mai mari salarii – 15 311,8 lei, cu 46,6% mai mult decât media pe țară.

În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2022 a constituit 8 891,1 lei, în sectorul real – 10 954,7 lei, cu 23,2% mai mult decât în sectorul bugetar.

Câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2022 a constituit 9618,4 lei, cu 15,5% sau cu 1762,3 lei mai mic decât al bărbaților – 11 380,7 lei.

„Diferențele salariale pe sexe în cadrul activităților economice sunt, în mare parte, influențate de mai mulți factori, printre care: ocupația, poziția ierarhică la locul de muncă și nivelul de calificare al salariaților”, se arată în statistica emisă de BNS.

În toate localitățile din Republica Moldova, în anul 2022, cu excepția municipiului Chișinău, salariile erau sub media pe țară.

Cele mai mici salarii s-au înregistrat în raioanele:

  • Briceni – 6811,0 lei (cu 34,8% mai puțin decât media pe țară)
  • Ocnița – 7142,9 lei (cu 31,6% mai puțin)
  • Dondușeni – 7246,5 lei (cu 30,6% mai puțin).

Doar în municipiul Chișinău câștigul salarial mediu a fost mai mare decât media pe țară – 12825,4 lei.

Impozitele și contribuțiile obligatorii au constituit anul trecut 30,1% din totalul cheltuielilor cu forța de muncă, fiind în descreștere cu 0,5 puncte procentuale față de anul 2021.

La sfârșitul anului 2022 au fost înregistrate 29,8 mii de locuri de muncă vacante, ceea ce constituie 3,9% din totalul locurilor de muncă. Comparativ cu sfârșitul anului 2021, numărul locurilor vacante a scăzut cu 1,5% sau cu 0,4 mii.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

inn.md

Datorii, probleme la achiziții și deficiențe în administrare: Ce au arătat verificările la Institutul de Neurologie, condus de fratele unei ministre

Verificările Ministerului Sănătății la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” au identificat deficiențe în administrarea personalului, monitorizarea achizițiilor, recepționarea unor lucrări de infrastructură, precum și datorii de aproape 75 de milioane de lei. Datele au fost prezentate pe 5 august, iar ministerul a anunțat măsuri de redresare. În același timp, a precizat că problemele constatate „nu pot fi atribuite automat unei singure persoane sau exclusiv actualei conduceri”. Amintim că verificările au fost inițiate după ce doi medici au sesizat probleme în instituție, despre care au declarat că au apărut în urma numirii actualului director al institutului, Vladimir Dolghi, care este fratele Victoriei Belous, în prezent ministra Finanțelor.

În cadrul verificărilor au fost analizate documente, procese și proiecte începute în anii anteriori. Evaluarea resurselor umane a vizat perioada 2022–2026, iar unele proiecte de infrastructură verificate datează din 2020. Potrivit Ministerului Sănătății, „constatările indică existența unor vulnerabilități administrative, financiare și organizaționale acumulate în timp”, iar „acestea nu pot fi atribuite automat unei singure persoane sau exclusiv actualei conduceri”.

Ce s-a constatat

„Raportul evidențiază deficiențe în administrarea resurselor umane și în întocmirea unor acte de personal, în ocuparea funcțiilor de conducere și utilizarea îndelungată a interimatului, precum și în funcționarea controlului intern managerial. Au fost semnalate vulnerabilități în planificarea și monitorizarea achizițiilor, administrarea și evidența patrimoniului, precum și în proiectarea, executarea, recepționarea și documentarea unor lucrări de infrastructură”, a comunicat Ministerul Sănătății.

Potrivit Ministerului, evaluarea indică și necesitatea îmbunătățirii comunicării interne, a transparenței decizionale și a implicării angajaților în procesele instituționale. „În contextul unor tensiuni existente în colectiv, ministerul va delimita clar constatările susținute de documente de afirmațiile care pot fi influențate de conflicte interne. Fiecare situație va fi examinată individual, obiectiv și cu respectarea dreptului persoanelor vizate de a prezenta explicații și documente suplimentare”, a adăugat Ministerul.

Verificarea a arătat că, în 2025, institutul a avut venituri de aproximativ 291,7 milioane de lei și cheltuieli de 295,7 milioane de lei, cu un deficit de circa 4 milioane de lei. La 1 ianuarie 2026, datoriile instituției ajungeau la aproximativ 74,9 milioane de lei, dintre care 50,2 milioane de lei pentru medicamente și consumabile medicale. Ministerul Sănătății precizează că situația nu blochează activitatea institutului, dar necesită măsuri pentru stabilizarea financiară și prevenirea acumulării de noi datorii.

Solicitări în urmare verificărilor

Potrivit Ministerului, Centrul Național Anticorupție a solicitat instituției medicale explicații suplimentare privind unele aspecte examinate. „Ministerul Sănătății va pune la dispoziție materialele relevante, va analiza poziția institutului și va coopera cu instituțiile competente. Solicitarea unor clarificări reprezintă o etapă procedurală și nu constituie, în sine, constatarea unei infracțiuni sau stabilirea vinovăției unei persoane”, a adăugat Ministerul.

Totodată, Ministerul Sănătății va solicita conducerii institutului elaborarea unui plan de remediere cu termene, responsabili și rezultate măsurabile. Ministerul Sănătății va solicita, de asemenea, instituirea unui „mecanism permanent de comunicare și consultare a angajaților, pentru îmbunătățirea climatului organizațional și soluționarea profesionistă a conflictelor interne”.

Ce urmează

Potrivit Ministerului Sănătății, vor fi revizuite actele și procedurile de personal semnalate în raport, precum și temeiurile juridice ale plăților și sporurilor examinate. Vor fi organizate concursuri pentru funcțiile de conducere, iar utilizarea interimatului prelungit va fi redusă.

Totodată, va fi consolidat sistemul de control intern managerial, iar documentele obligatorii privind achizițiile vor fi actualizate și publicate. Institutul va elabora un plan de redresare financiară, cu monitorizarea lunară a veniturilor, cheltuielilor și datoriilor, iar obligațiile pentru medicamente și consumabile vor fi tratate cu prioritate.

Proiectele de infrastructură vor fi supuse unei evaluări tehnice și financiare, inclusiv prin verificarea concordanței dintre lucrările proiectate, executate, recepționate și achitate. Patrimoniul institutului va fi inventariat, iar statutul juridic și modul de utilizare a bunurilor și construcțiilor vor fi clarificate.

„Implementarea măsurilor va fi monitorizată de Ministerul Sănătății, iar Institutul de Neurologie și Chirurgie va prezenta periodic informații privind progresele înregistrate. În cazul în care verificările suplimentare vor confirma prejudicii, plăți nejustificate sau încălcări ale legislației, răspunderea va fi stabilită individual, în funcție de perioada, atribuțiile și deciziile fiecărei persoane, cu respectarea procedurilor legale”, a comunicat Ministerul Sănătății.

***

Amintim că, în martie 2026, deputatul Vasile Costiuc a declarat că a primit în audiență doi medici care s-au plâns de situația din instituția lor, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, după numirea medicului neurochirurg Vladimir Dolghi în funcția de director. Costiuc menționa că Dolghi „nu are nici studiile necesare, nici calificările necesare și, în general, nu este din domeniul acesta”. Deputatul a mai spus că Dolghi este fratele Victoriei Belous, iar „doamna Nemerenco a modificat de două sau de trei ori regulamentul” concursului „ca să corespundă numai Vladimir Dolghi”. 

Victoria Belous, în prezent ministră a Finanțelor, a respins acuzațiile și le-a calificat drept minciuni. Detalii AICI. Totodată, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că concursul s-a desfășurat în conformitate cu legea. Detalii AICI.

Vladimir Dolghi a spus că Vasile Costiuc a lansat afirmații „nefondate și denigratoare”. Potrivit lui Dolghi, motivul pentru care unii medici s-au plâns de situația din Institut este punctul său de vedere divergent „față de unii colegi în ceea ce privește disciplina de muncă, organizarea și calitatea actului medical în cadrul Institutului”. Detalii AICI.

Emil Ceban, pe atunci ministru al Sănătății, declara că a primit o scrisoare din partea angajaților institutului și că vor fi făcute evaluări „ale instituției în general și ale activității acestui director”. În același timp, Ceban a precizat că directorul institutului are actele în regulă. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: