Festivalul Moldox a dat startul celei de-a șasea ediții

Am revenit din nou în sala de cinema la cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar Moldox, care a debutat ieri, 8 Septembrie la Cahul cu proiecții documentare în premieră, discuții publice pe subiecte actuale, laboratoare de film documentar, oaspeți și cineaști naționali și internaționali. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la Palatul de Cultură „N. Botgros” din or. Cahul, cu participarea mai multor reprezentanți ai industriei cinematografice, a autorităților locale, a organizatorilor și a partenerilor de dezvoltare.

Directorul Festivalului, Maxim Cîrlan a deschis seara cu un discurs despre amploarea pe care a luat-o festivalul în ultimii ani și schimbările în bine aduse pentru orașul Cahul. „De fiecare dată când sunt întrebat de ce organizăm Festivalul anume la Cahul, am tendința să răspund – pentru că este orașul meu de băștină, dar nu este doar acest motiv. Pe ediție ce trece, ne convingem că festivalul a prins rădăcini aici și a generat schimbări nu doar pentru viața socială și cultură, dar și pentru infrastructura orașului, așa că suntem motivați să vedem prin ce alte transformări va trece orașul Cahul în continuare”. De asemenea, directorul festivalului a ținut să mulțumească tuturor partenerilor care fac posibilă organizarea acestuia, dar și desfășurarea atelierelor de film documentar, atât de necesare dezvoltării industriei cinematografice locale.

Despre eveniment și importanța acestuia pentru Cahul a vorbit și primarul orașului, Nicolae Dandiș care a menționat că: „Festivalul Moldox nu este doar o carte de vizită pentru oraș, dar și o platformă de conexiune și discuții pentru noi colaborări cu partenerii internaționali”. Primarul a mai adăugat că pe lângă misiunea culturală a Festivalului, acesta pune în lumină problemele cu care se confruntă locuitorii orașului și care ulterior sunt soluționate.

Prezentă la Ceremonia de deschidere, noua ambasadoare a Regatului Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried a vorbit despre cât de importante sunt astfel de evenimente pentru susținerea economiei creative, mai ales, în această perioadă cu multe provocări. „Anul 2021 este declarat de Organizația Națiunile Unite – anul Internaţional al Economiei Creative pentru o Dezvoltare Durabilă și vreau, cu această ocazie, să aduc mulțumiri tuturor celor care prin organizarea acestor evenimente fac posibilă dezvoltarea industriei creative. Filmele selectate sunt din țări diferite și este o oportunitate foarte bună să învățăm din experiența altora pentru a progresa în continuare. Menționez faptul că Suedia sprijină și încurajează cineaștii vizionari care încearcă prin documentare să aducă schimbare și o nouă perspectivă în viața fiecăruia dintre noi”.

La eveniment a participat și Ullrich Kinne, Șef-adjunct al Misiunii Diplomatice a Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova, care a menționat că prin intermediul susținerii Festivalului Moldox, Ambasada Germaniei își dorește, într-un mod cât mai accesibil, să contribuie la conectarea și conștientizarea din partea societății a valorilor democratice și a respectării drepturilor omului, atât de necesare pentru schimbarea socială.

În cadrul primei zile de festival au fost proiectate trei filme documentare, unul dintre care este o producție autohtonă „Cioburi din Culise”, difuzat în prezența echipei. Vizitatorii s-au arătat foarte intereasați de viața balerinei Larisa Bașkatova, provocând interes relația dintre subiectul filmului cu fenomenul migrației. Publicul a avut ocazia să discute mai multe detalii cu regizoarea Daniela Miron și producătoarea Felicia Plămădeală, alumnele workshopului Inspiration.

Dincolo de proiecțiile filmelor, tot ieri, a avut loc și prima discuție publică moderată de Vasile Ernu unde s-au abordat soluții alternative de transport în orașul Cahul, alături de Nicolae Dandiș, primarul orașului, Radion Gavriloi, activist civic și Arne Gielen, unul dintre regizorii documentarului „De ce mergem pe bicicletă”, care a avut premiera în cadrul festivalului în aceeași zi.

Cea de-a șasea ediție a festivalului Moldox se desfășoară între 8 și 12 Septembrie 2021, la Cahul, unde vizitatorii vor avea ocazia să urmărească filme documentare, să participe la discuții publice, să viziteze expoziția de fotografie documentară „RADA”, dar și să discute cu regizorii și producătorii filmelor în cadrul sesiunilor de întrebări și răspunsuri.

Intrarea la festivalul Moldox este gratuită, la fel este și transportul, care va circula pe ruta Chișinău-Cahul-Chișinău. Asigură-ți un loc accesând linkul: https://bit.ly/3DHD7cJ

Notează-ți în calendar: 8-12 Septembrie 2021, Cahul, Palatul de Cultură „Nicolae Botgros”.

Mai multe detalii despre filme și programul festivalului pot fi pe găsite pe site-ul evenimentului sau pe aplicația mobilă Moldox Festival, care poate fi descărcată de pe moldoxfestival.com.

În contextul situației actuale, activitățile din cadrul festivalului se vor desfășura, urmând toate măsurile de precauție pentru prevenirea răspândirii infecției SARS-CoV-2.

Organizatori: Asociația Obștească „Moldox”, în parteneriat cu „Svenska Filmstudion”. Cu suportul financiar din partea Swedish Institute, Primăria Cahul, Ambasada SUA, Forumul Cultural Austriac, Centrul Cultural German AKZENTE și Institutul Goethe, Ambasada Germaniei, Ambasada Olandei, Friedrich Ebert Stiftung, Swiss Cooperation Fund, Centrul Național al Cinematografiei, Institutul Cultural Român și Startup City Cahul.

Partenerii media ai evenimentului: Newsmaker, TVR Moldova, Unimedia portal de ştiri, Diez, Moldova.org, Ziua de Azi, Youth.md, Gazeta de Sud, Locals, Regional.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel David, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, a avut pe 7 iunie o întâlnire cu ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu. Părțile au discutat despre Inventarul Forestier Național (IFN), un sistem deja implementat în România, care asigură monitorizarea resurselor forestiere prin măsurători periodice realizate pe întreg teritoriul național.

Prin IFN se colectează date despre volumul de masă lemnoasă, suprafața împădurită, regenerarea naturală, sănătatea arborilor și stocul de carbon. Aceste informații sunt folosite pentru planificarea și implementarea unor politici de gestionare durabilă a pădurilor și pentru raportările naționale și internaționale în domeniul mediului.

Ministrul Lazarencu a subliniat importanța accelerării implementării acestui program și în Republica Moldova, evidențiind totodată necesitatea colaborării cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” din România. La rândul său, ministrul Daniel Ovidiu David și-a manifestat deschiderea pentru a acorda sprijin în implementarea Inventarului Forestier Național în Republica Moldova ca dovadă a cooperării strânse dintre țările noastre”, a transmis Ministerul Mediului într-un comunicat.

Întrevederea a avut loc în contextul în care Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din R. Moldova se află în subordinea Ministerului Mediului, în timp ce instituția omoloagă din România – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” – este subordonată Ministerului Educației și Cercetării.

mediu.gov.md

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a venit cu precizări după ce regretatul compozitor Eugen Doga a declarat într-un interviu filmat în august 2024 și publicat în urma decesului său, în iunie 2025, că nu primește pensie în Republica Moldova. Oficialul a menționat că, după realizarea interviului, în luna septembrie a anului trecut, plata pensiei maestrului a fost reluată. Potrivit lui, în 2004, Eugen Doga a renunțat la pensia din Republica Moldova pentru a primi prestația socială din Rusia.

Pe 5 iunie, pe canalul de YouTube „mai întreb o dată” a fost publicat un interviu post-mortem cu Eugen Doga, care a fost înregistrat pe 30 august 2024. În cadrul acestuia, compozitorul a relatat că nu primește pensie în țara noastră.

Nu primesc pensie, aici nu am deloc. Cea de la Moscova, care mi-o plătesc, nu o pot folosi. Mi se pare că vreo 3 000 de ruble (circa 650 de lei). Să fie măcar și 100 000, care-i rostul? Eu oricum nu le pot lua. Ce, în fiecare lună să merg la Moscova? (…) Atât este de greu statului să intre în contact cu statul acela să se înțeleagă? (…) Statul nu se interesează. Toți știu că nu-mi plătesc pensie”, a declarat el.

Relatarea maestrului a provocat un val de critici și acuzații în adresa autorităților țării.

În comentariile unei postări pe Facebook, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că, în perioada 1997-2004, Eugen Doga a beneficiat de pensie în Republica Moldova, iar apoi a renunțat la aceasta pentru a primi în Federația Rusă. Ulterior, compozitorul a solicitat restabilirea pensiei din Republica Moldova, iar din septembrie 2024 plățile au fost reluate.

După ce a fost realizat interviul în cauză, dreptul la pensie a fost restabilit. Instituția media care a realizat interviul în 2024 trebuia ca minimum să specifice acest lucru pentru context”, a spus Buzu.

screenshot

Precizăm că Eugen Doga a spus încă din 2022, într-un interviu, că nu primește pensie în Republica Moldova, deși se adresase în scris șefului statului. „Președintele actual știe, și precedentul știa, și pre-precedentul. Toți știu și nimic”, a subliniat el.

***

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Acesta a compus simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece de estradă. Valsul său compus pentru filmul „Tandra și gingașa mea fiară” al regizorului Emil Loteanu a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XXI.

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că militarii ucraineni au doborât pe 7 iunie un avion de luptă multirol rusesc SU-35, pe direcția regiunii Kursk din Federația Rusă. Pe canalul de Telegram al Comandamentului a fost publicat și un videoclip în care apare aeronava prăbușită.

Publicația „Пепел” susține că avionul s-a prăbușit în raionul Korenevo din regiunea Kursk. „Deasupra locului prăbușirii se ridică un nor negru de fum, vizibil din diferite părți ale raionului”, scriu jurnaliștii.

Potrivit canalului rusesc pro-război de Telegram Fighterbomber, avionul a fost doborât deasupra teritoriului Rusiei, iar pilotul a supraviețuit.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat informația privind distrugerea avionului Su-35.

***

Amintim că, pe 1 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus și avariat circa 40 de avioane militare de pe patru aerodromuri din Rusia. Acestea au fost atacate cu 117 drone FPV, care au fost introduse pe teritoriul rusesc, ascunse în cabine de lemn mobile și montate pe camioane. Operațiunea se numește „Pânza de păianjen” și a fost pregătită peste un an și jumătate.

Pe rețelele de socializare circulă un videoclip fals, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, despre un așa-zis program guvernamental de îmbunătățire a bunăstării cetățenilor. Anunțul a fost făcute pe 7 iunie de Inspectoratul General al Poliției, care a rugat populația să nu distribuie imaginile.

Inspectoratul General al Poliției avertizează cetățenii cu privire la un videoclip care circulă în aceste zile pe rețelele de socializare, prezentat în mod fals ca un program de stat care are drept scop îmbunătățirea bunăstării moldovenilor. Materialul video este un fals generat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, folosind voce sintetică, imagini manipulate (deepfake) și informații fabricate. Vă rugăm insistent: NU distribuiți acest videoclip”, a transmis IGP.

Astfel, oamenii legii îndeamnă cetățenii să verifice sursa informațiilor înainte de a le distribui și să raporteze orice conținut suspect autorităților.

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: