Festivalul Moldox a dat startul celei de-a șasea ediții

Am revenit din nou în sala de cinema la cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar Moldox, care a debutat ieri, 8 Septembrie la Cahul cu proiecții documentare în premieră, discuții publice pe subiecte actuale, laboratoare de film documentar, oaspeți și cineaști naționali și internaționali. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la Palatul de Cultură „N. Botgros” din or. Cahul, cu participarea mai multor reprezentanți ai industriei cinematografice, a autorităților locale, a organizatorilor și a partenerilor de dezvoltare.

Directorul Festivalului, Maxim Cîrlan a deschis seara cu un discurs despre amploarea pe care a luat-o festivalul în ultimii ani și schimbările în bine aduse pentru orașul Cahul. „De fiecare dată când sunt întrebat de ce organizăm Festivalul anume la Cahul, am tendința să răspund – pentru că este orașul meu de băștină, dar nu este doar acest motiv. Pe ediție ce trece, ne convingem că festivalul a prins rădăcini aici și a generat schimbări nu doar pentru viața socială și cultură, dar și pentru infrastructura orașului, așa că suntem motivați să vedem prin ce alte transformări va trece orașul Cahul în continuare”. De asemenea, directorul festivalului a ținut să mulțumească tuturor partenerilor care fac posibilă organizarea acestuia, dar și desfășurarea atelierelor de film documentar, atât de necesare dezvoltării industriei cinematografice locale.

Despre eveniment și importanța acestuia pentru Cahul a vorbit și primarul orașului, Nicolae Dandiș care a menționat că: „Festivalul Moldox nu este doar o carte de vizită pentru oraș, dar și o platformă de conexiune și discuții pentru noi colaborări cu partenerii internaționali”. Primarul a mai adăugat că pe lângă misiunea culturală a Festivalului, acesta pune în lumină problemele cu care se confruntă locuitorii orașului și care ulterior sunt soluționate.

Prezentă la Ceremonia de deschidere, noua ambasadoare a Regatului Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried a vorbit despre cât de importante sunt astfel de evenimente pentru susținerea economiei creative, mai ales, în această perioadă cu multe provocări. „Anul 2021 este declarat de Organizația Națiunile Unite – anul Internaţional al Economiei Creative pentru o Dezvoltare Durabilă și vreau, cu această ocazie, să aduc mulțumiri tuturor celor care prin organizarea acestor evenimente fac posibilă dezvoltarea industriei creative. Filmele selectate sunt din țări diferite și este o oportunitate foarte bună să învățăm din experiența altora pentru a progresa în continuare. Menționez faptul că Suedia sprijină și încurajează cineaștii vizionari care încearcă prin documentare să aducă schimbare și o nouă perspectivă în viața fiecăruia dintre noi”.

La eveniment a participat și Ullrich Kinne, Șef-adjunct al Misiunii Diplomatice a Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova, care a menționat că prin intermediul susținerii Festivalului Moldox, Ambasada Germaniei își dorește, într-un mod cât mai accesibil, să contribuie la conectarea și conștientizarea din partea societății a valorilor democratice și a respectării drepturilor omului, atât de necesare pentru schimbarea socială.

În cadrul primei zile de festival au fost proiectate trei filme documentare, unul dintre care este o producție autohtonă „Cioburi din Culise”, difuzat în prezența echipei. Vizitatorii s-au arătat foarte intereasați de viața balerinei Larisa Bașkatova, provocând interes relația dintre subiectul filmului cu fenomenul migrației. Publicul a avut ocazia să discute mai multe detalii cu regizoarea Daniela Miron și producătoarea Felicia Plămădeală, alumnele workshopului Inspiration.

Dincolo de proiecțiile filmelor, tot ieri, a avut loc și prima discuție publică moderată de Vasile Ernu unde s-au abordat soluții alternative de transport în orașul Cahul, alături de Nicolae Dandiș, primarul orașului, Radion Gavriloi, activist civic și Arne Gielen, unul dintre regizorii documentarului „De ce mergem pe bicicletă”, care a avut premiera în cadrul festivalului în aceeași zi.

Cea de-a șasea ediție a festivalului Moldox se desfășoară între 8 și 12 Septembrie 2021, la Cahul, unde vizitatorii vor avea ocazia să urmărească filme documentare, să participe la discuții publice, să viziteze expoziția de fotografie documentară „RADA”, dar și să discute cu regizorii și producătorii filmelor în cadrul sesiunilor de întrebări și răspunsuri.

Intrarea la festivalul Moldox este gratuită, la fel este și transportul, care va circula pe ruta Chișinău-Cahul-Chișinău. Asigură-ți un loc accesând linkul: https://bit.ly/3DHD7cJ

Notează-ți în calendar: 8-12 Septembrie 2021, Cahul, Palatul de Cultură „Nicolae Botgros”.

Mai multe detalii despre filme și programul festivalului pot fi pe găsite pe site-ul evenimentului sau pe aplicația mobilă Moldox Festival, care poate fi descărcată de pe moldoxfestival.com.

În contextul situației actuale, activitățile din cadrul festivalului se vor desfășura, urmând toate măsurile de precauție pentru prevenirea răspândirii infecției SARS-CoV-2.

Organizatori: Asociația Obștească „Moldox”, în parteneriat cu „Svenska Filmstudion”. Cu suportul financiar din partea Swedish Institute, Primăria Cahul, Ambasada SUA, Forumul Cultural Austriac, Centrul Cultural German AKZENTE și Institutul Goethe, Ambasada Germaniei, Ambasada Olandei, Friedrich Ebert Stiftung, Swiss Cooperation Fund, Centrul Național al Cinematografiei, Institutul Cultural Român și Startup City Cahul.

Partenerii media ai evenimentului: Newsmaker, TVR Moldova, Unimedia portal de ştiri, Diez, Moldova.org, Ziua de Azi, Youth.md, Gazeta de Sud, Locals, Regional.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Dodon, întrebat dacă a discutat cu avocații lui Guțul despre grațiere, după clarificările Președinției: „Sunt momente tehnice. Trebuie voință politică”

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, susține că nu a discutat cu avocații Evgheniei Guțul despre grațiere, după ce Președinția a clarificat procedura în urma solicitării sale de a o grația. Dodon a explicat că nu vede „voință politică” pentru examinarea acestei chestiuni. El a spus că știe „foarte bine procedura” și că „aceasta se decide foarte simplu”.

În timpul conferinței de presă, NewsMaker l-a întrebat pe Igor Dodon dacă a discutat cu Evghenia Guțul, prin intermediul avocaților săi, despre grațiere, după ce Președinția a clarificat procedura.

„Noi știm foarte bine procedura. Eu nu o dată am semnat decrete ale președintelui de grațiere. Dacă ar fi fost voință politică din partea Maiei Sandu, ea nu ar fi atras atenția la lucrurile formale. Aceasta se decide foarte simplu: este comisie. (…) Eu cred că aceasta nu este o problemă. Eu cu avocații și cu doamna Guțul nu am contacte. În caz de necesitate, un astfel de contact poate fi, dar pentru aceasta trebuie să fie o voință politică din partea actualei guvernări de a analiza această chestiune”, a răspuns Dodon.

La precizarea NewsMaker că, potrivit procedurii, trebuie să existe o cerere de grațiere din partea Evgheniei Guțul sau, cu acordul acesteia, din partea altor persoane și entități, Dodon a comunicat: „Încă o dată, eu am temeiuri serioase să presupun că nu este o decizie politică după acest răspuns (nota red. al Președinției), deoarece a venit peste o jumătate de oră. Ei puteau să mă contacteze, ei mă știu: acea comisie care se ocupă de aceste chestiuni, în principiu, nu s-a schimbat. (…) Puteau să mă contacteze: „Igor Nicolaevici, iată, nouă ne-au spus că suntem gata să examinăm, dar trebuie un astfel de document”. Noi toate acestea le-am fi inițiat. Sunt momente tehnice care foarte ușor se decid”.

***

Amintim că, pe 3 noiembrie, Igor Dodon a anunțat că i-a cerut, printr-o scrisoare, președintei Republicii Moldova Maia Sandu, să o grațieze pe Evghenia Guțul. „Am făcut apel la empatie, omenie și milă creștinească, amintind că Evghenia Guțul este mama a doi copii minori care o așteaptă acasă. În contextul alegerilor pentru funcția de bașcan, programate pentru 15 noiembrie, consider că eliberarea doamnei Guțu nu mai poate influența situația politică din Găgăuzia. În schimb, grațierea ar putea deveni un gest de reconciliere politică între Chișinău și autonomia găgăuză, între puterea centrală și poporul găgăuz”, adăuga Dodon. Detalii AICI.

În reacție, Președinția a declarat că adresarea lui Igor Dodon nu întrunește condițiile legale pentru a fi examinată în cadrul procedurii de acordare a grațierii individuale. Instituția prezidențială a explicat că cererea de grațiere se depune de către persoana condamnată sau, cu acordul acesteia, de alte persoane și entități prevăzute expres în Regulamentul privind procedura de examinare a cererilor de grațiere. Detalii AICI.

Atunci, NewsMaker a solicitat un comentariu din partea lui Sergiu Moraru, avocatul fostei guvernatoare, însă, deocamdată, nu a primit un răspuns.

Ce prevede Regulamentul privind procedura de examinare a cererilor de grațiere

Pe lângă Președintele Republicii Moldova este constituită Comisia pentru examinarea cererilor de grațiere, ai cărei membri au acces la datele personale și medicale din materialele prezentate pentru examinarea solicitării, inclusiv din dosarul personal al condamnatului.

Cererea de grațiere se adresează președintelui și se depune de persoana condamnată prin intermediul instituției penitenciare. Cu acordul persoanei condamnate, cererea poate fi depusă și de rudele apropiate, avocații împuterniciți, reprezentanții legali, autoritățile administrației publice locale, organizațiile necomerciale sau administrația întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor în care persoana a studiat sau a lucrat anterior.

Comisia examinează cererea în baza documentelor prezentate de condamnat, de administrația penitenciarului, de organul de probațiune sau de persoanele care au solicitat grațierea în numele acestuia. În urma examinării, Comisia decide: respingerea cererii de grațiere; liberarea parțială de pedeapsa principală și/sau de pedeapsa complementară, cu indicarea termenului rămas de executat și, după caz, aplicarea unei perioade de probațiune pentru partea grațiată; liberarea totală de pedeapsa principală și complementară, cu înlăturarea executării acesteia și, după caz, aplicarea unei perioade de probațiune pentru partea neexecutată; înlocuirea detențiunii pe viață cu închisoare pe un termen de 30 de ani. Hotărârea Comisiei, procesul-verbal al ședinței, cererea și materialele relevante sunt transmise președintelui Republicii Moldova, care examinează solicitarea și decide dacă acordă sau respinge grațierea.

***

Evghenia Guțul a fost condamnată în august 2025, în primă instanță, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”. Instanța i-a stabilit o pedeapsă de 7 ani de închisoare. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentința, decizia fiind definitivă. Ulterior, hotărârea instanței de apel a fost contestată la Curtea Supremă de Justiție.

radiomoldova.md

Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, despre opoziția Ungariei față de deschiderea ultimelor clustere de negocieri: „Va fi nevoită să dea explicații”

Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, a declarat că Ucraina ia măsurile necesare pentru a soluționa problemele invocate de Ungaria, în speranța că Budapesta va permite avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Diplomatul a menționat că, dacă autoritățile maghiare vor continua să blocheze deschiderea ultimelor două clustere de negociere – proces care afectează inclusiv Republica Moldova, al cărei parcurs de integrare europeană este legat de cel al Ucrainei –, Ungaria va trebui să explice de ce se opune. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 8 noiembrie a emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

„Ungaria este un stat vecin cu Ucraina, e un stat membru UE și NATO. Nu e un stat chiar rău intenționat față de Ucraina. Am mai mai avut obstacole create de unele forțe politice din Ungaria, dar pe cale diplomatică am reușit să le trecem. Și cu siguranță o vom face și acum”, a declarat Paun Rohovei.

Întrebat dacă cunoaște care sunt reținerile Ungariei, ambasadorul ucrainean a spus: „Erau mai bine punctate și vizibile când era domnul Orban (fostul prim-ministru Viktor Orban – n.r.). Acolo se vedeau foarte clar narațiunile și de unde vin ele. Ei ridică probleme destul de importante, inclusiv pentru Ucraina. Ceea ce ține de minoritățile naționale. A fost votat (o lege privind drepturile educaționale ale minorităților – n. r.). Ucraina face pași concreți în această direcție. De aceea, aceste obstacole dispar și la un moment dat, dacă tot Ungaria va stopa, va fi nevoită să dea explicații de ce face acest lucru. La rândul său, Bruxelles are pârghiile necesare pentru a ne sprijini în acest lucru. Că dacă sunt inventate niște motive artificiale, nu e ok”.

Amintim că Ucraina și Republica Moldova au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, parcurgând procesul de aderare în paralel. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până acum, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

În octombrie, Ungaria a blocat următorul pas procedural pentru deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Ucraina, ceea ce afectează inclusiv Republica Moldova. Pentru avansarea procesului este necesar acordul unanim al statelor membre UE.

Autoritățile ungare au mai blocat anterior avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Una dintre principalele probleme invocate de Budapesta vizează respectarea drepturilor minorității maghiare din această țară. Pe 12 octombrie, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale.

Între timp, pe 6 noiembrie, președinta Maia Sandu a spus că „toate” statele membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Republica Moldova. Ea a menționat că Ungaria nu ar avea obiecții în privința țării noastre.

Oficialii europeni estimează că ultimele două clustere de negocieri vor fi deschise până la sfârșitul anului 2026.

parlament.md

Socialiștii boicotează ședința la care va vorbi Marta Kos. „Ni s-a refuzat din start dreptul la luare de cuvânt”. Reacție

Fracțiunea Partidului Socialiștilor boicotează ședința Parlamentului din 9 noiembrie, la care comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, va susține un discurs. Deputații socialiști spun că formatul ședinței nu le permite să ia cuvântul, să prezinte declarații politice sau să-i adreseze întrebări oficialei europene. Fracțiunea acuză majoritatea parlamentară că a limitat, astfel, intenționat drepturile opoziției.

„Conform regulamentului impus pentru ședința respectivă, suntem lipsiți de posibilitatea de a reprezenta pe deplin interesele alegătorilor noștri: ni s-a refuzat din start dreptul la luare de cuvânt, nu este prevăzută posibilitatea prezentării declarațiilor politice, iar dreptul de a adresa întrebări eurocomisarei a fost, de asemenea, exclus. Nu dorim să participăm la un eveniment în care rolul opoziției se reduce la o simplă prezență formală, menit să ofere o tribună pentru elogierea publică a actualei guvernări conduse de Maia Sandu de către oficialii europeni. Prezența noastră la o ședință în cadrul căreia celei mai mari forțe de opoziție din țară i se refuză dreptul la cuvânt ar însemna acceptarea și legitimarea unor practici antidemocratice”, precizează PSRM în declarația emisă. Formațiunea a conchis că locul său este „alături de poporul Republicii Moldova”.

Solicitată pentru un comentariu, Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului a precizat că ședința de astăzi este dedicată discursului comisarei europene pentru extindere, Marta Kos. În cadrul acesteia, deputații vor fi informați despre prioritățile și perspectivele procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Potrivit deciziei Biroului permanent, ședința are un format special, stabilit în funcție de agenda vizitei oficiale a comisarei europene. Aceasta nu este o ședință consacrată dezbaterilor parlamentare, examinării proiectelor de lege sau declarațiilor politice ale fracțiunilor parlamentare. Acest format nu presupune limitarea drepturilor parlamentare ale deputaților. Dreptul de a lua cuvântul, de a adresa întrebări și de a face declarații politice este exercitat de deputați și fracțiunile parlamentare în cadrul ședințelor și procedurilor prevăzute de Regulamentul Parlamentului”, a mai precizat Legislativul de la Chișinău în răspunsul său.

Amintim, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, se află în vizită oficială în Republica Moldova în perioada 8–10 noiembrie. Luni, 9 noiembrie, de la ora 14:00, ea va susține un discurs în Parlament. Detalii – AICI. NewsMaker va transmite în direct discursul înaltei oficiale europene.

Kos le va vorbi deputaților despre angajamentele pe care Republica Moldova urmează să și le asume în procesul de aderare la Uniunea Europeană, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, pe 5 noiembrie.

Ultima dată, comisara europeană a fost în Republica Moldova, în acest an, pe 4 iunie. Înainte de aceasta, Kos a fost la Chișinău în noiembrie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Sandu cere rezultate „concrete” în 2027 pentru încheierea negocierilor cu UE până în 2028: „Contăm pe susținerea statelor membre”

Republica Moldova își propune să fie pregătită să încheie negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. Pentru a atinge acest obiectiv, 2027 „trebuie să fie un an al rezultatelor concrete”, a declarat președinta Maia Sandu pe 9 noiembrie, la deschiderea Conferinței anuale privind extinderea UE, la Chișinău. Șefa statului a dat asigurări că Moldova este pregătită să deschidă ultimele două clustere de negociere.

„Am avansat în toate cele 33 de capitole de negocieri, am deschis patru dintre cele șase clustere și suntem pe deplin să le deschidem pe ultimele două. Am făcut progrese bune în reforma justiției, combaterea corupției, administrația publică, educație, economie și securitatea energetică. Comisia recunoaște realizările noastre în politica externă, de securitate și apărare. (…) Am demonstrat că Moldova poate avansa chiar și atunci când securitatea ei este amenințată”, a declarat președinta Maia Sandu.

În ceea ce privește următorii pași, șefa statului a cerut ca deciziile privind negocierile să se bazeze „doar pe merite”, iar progresele realizate – „să fie recunoscute prin decizii concrete”: „Contăm pe o evaluare corectă a reformelor noastre și pe susținerea statelor membre pentru a avansa în negocierile de aderare. Obiectivul nostru este să fim pregătiți să încheiem negocierile de aderare până în 2028, pentru asta, anul 2027 trebuie să un an al rezultatelor concrete, în special pe partea de implementare”.

Maia Sandu a vorbit și despre ce își dorește Chișinăul pe termen lung. Potrivit președintei, Republica Moldova are nevoie de „reguli clare prin care să nu mai poată fi întoarsă din drumul său european”, iar reformele făcute acum „să reziste și după aderare”. „Obiectivul nostru rămâne clar – să devenim stat membru al UE cu drepturi depline”, a conchis șefa statului.

Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere. Acestea grupează, în total, 33 de capitole.

Potrivit raportului de extindere pe care Chișinăul l-a primit pe 4 noiembrie, Republica Moldova se numără printre cele patru țări candidate cele mai avansate în procesul de aderare. Comisia Europeană apreciază că obiectivul de a încheia provizoriu negocierile la începutul anului 2028 este „ambițios, dar realizabil”, dacă Moldova menține ritmul reformelor. În prima sa reacție, premierul Vasile Tofan a calificat evaluarea drept „foarte bună”.

„Nu înțeleg întrebarea”, a răspuns pe 9 noiembrie comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, când NewsMaker a întrebat-o despre restanțele Republicii Moldova în reforma justiției și în combaterea corupției. Aflată în vizită la Chișinău, Kos a spus că Moldova ar putea deschide în curând toate clusterele de negociere și că are posibilitatea să închidă 25 de capitole.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Reuters

Atacatorul care a deschis focul în centrul orașului Cracovia a decedat la spital. În ce stare se află persoanele rănite

Bărbatul care a comis atacul armat din centru orașului Cracovia, Polonia, a decedat la spital, luni, 9 noiembrie, în urma rănilor suferite în timpul schimbului de focuri cu oamenii legii. Informația a fost confirmată de poliția din Voievodatul Polonia Mică, relatează Radio Svoboda.

Voievodul Krzysztof Klęczar a declarat pentru postul de televiziune TVN24 că starea bărbatului reținut a fost „foarte gravă încă de la început” și că acesta a trecut prin trei intervenții chirurgicale. „În ciuda faptelor grave pe care le-a comis, medicii au făcut tot posibilul pentru a-i salva viața”, a adăugat Klęczar.

Starea persoanelor rănite în urma atacului este stabilă, a precizat oficialul.

„Unul dintre răniți, un polițist care a participat direct la reținerea atacatorului, se află în continuare în stare gravă. Totuși, ieri a fost scos din comă”, a declarat Klęczar.

Amintim că, pe 7 noiembrie, un polonez în vârstă de 24 de ani a ajuns în Piața Centrală din Cracovia, unde a deschis focul cu o armă automată. Printre ținte s-au numărat trecătorii, un tramvai și un magazin. În timpul schimbului de focuri cu poliția, atacatorul a fost rănit și reținut.

În urma atacului, șase persoane au murit, iar alte 15 au fost rănite. Printre răniți se numără și cinci cetățeni străini.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat că în locuința în care trăia bărbatul reținut au fost găsite trupurile a trei persoane: un bărbat de 53 de ani și două femei, în vârstă de 52 și, respectiv, 21 de ani. Ulterior, poliția a confirmat că victimele erau părinții și sora atacatorului. Toți trei au fost împușcați mortal.

În Polonia a fost decretat doliu național pentru zilele de 8 și 9 noiembrie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: